Hohenzollern
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Casa de Hohenzollern este o familie dinastică de electori, regi şi împăraţi ai Prusiei, Germaniei şi României. Şvabi de origine (din Schwabenland, sudul Germaniei), îşi iau numele de la castelul Hohenzollern din vecinătatea oraşului Hechingen (la câţiva km sud de Tübingen, landul Baden-Württemberg).
Motto-ul acestei dinastii, fondate în secolul al XI-lea, este Nihil sine Deo (Nimic fără Dumnezeu).
[modifică] Regii din dinastia de Hohenzollern
- Albert de Prusia (1525–1568)
- Albert Frederick (1568–1618)
- Joachim II Hector (1568–1571)
- Georg Friedrich (Regent, 1578–1603)
- Joachim Friedrich (Regent, 1603–1608)
- Johann Sigismund (1618–1619; Regent, 1608–1618)
- Georg Wilhelm (1619–1640)
- Friedrich Wilhelm I (1640–1688)
- Friedrich III (1688–1701), viitorul Friedrick I al Prusiei
- Friedrich I al Prusiei (1701–1713)
- Friedrich Wilhelm I (1713–1740)
- Friedrich II al Prusiei (denumit "Frederich cel Mare", 1740–1786)
- Frederick William II al Prusiei (1786–1797)
- Frederick William III al Prusiei (1797–1840)
- Frederick William IV al Prusiei (1840–1861)
- Wilhelm I (1861–1888), împărat al Germaniei
- Friedrich III (1888), împărat al Germaniei numai 99 de zile
- Wilhelm II (1888–1918), împărat al Germaniei
Linia dinastică de Hohenzollern este continuată în Germania postbelică de:
- Prinţul Wilhelm de Prusia (1941–1951)
- Prinţul Louis Ferdinand de Prusia (1951–1994)
- Prinţul Georg Friedrich de Prusia (1994– )
În România, în anul 1866, dinastia de Hohenzollern este aleasă ca dinastie domnitoare de către conducerea politică în frunte cu Ion Brătianu.
Regii României, prinţi de Hohenzollern: Carol I (principe al României 1866–1881; rege 1881-1914); Ferdinand I al României (1914–1927); Mihai I al României (1927–1930 şi 1940–1947) şi Carol al II-lea al României (1930–1940).
Mihai I al României trăieşte împreună cu soţia sa, Ana de Bourbon-Parma, atât în Elveţia, unde a fost exilat, cât şi în România, unde s-a reîntors după lungul exil impus de regimul comunist.
