Herbert von Karajan

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Herbert von Karajan
Bundesarchiv Bild 183-S47421, Herbert von Karajan.jpg
Informații generale
Nume naștere Herbert von Karajan
Data și locul nașterii Flag of the Habsburg Monarchy.svg Imperiul Austro-Ungar 5 aprilie 1908,
Salzburg, Austro-Ungaria
Alte nume Heribert Ritter (cavaler) von Karajan
Data și locul decesului Flag of Austria.svg Salzburg, Austria, 16 iulie 1989,
Origine Austriac
Gen muzical Muzică clasică
Ocupație Dirijor
Instrument(e) Dirijor
Ani de activitate 1929-1989
Interpretare cu Orchestra filarmonică din Berlin,
Orchestra filarmonică din Viena,
Opera de stat din Viena,
Orchestra Philharmonia,
Orchestra din Paris,
Festivalul de la Salzburg,
Festivalul de la Bayreuth

Herbert von Karajan, sau Heribert Ritter von Karajan, în Austria Ritter fiind rangul nobiliar de cavaler (n. 5 aprilie 1908, Salzburg - d. 16 iulie 1989, Salzburg) a fost un dirijor austriac de origine aromână.

Date biografice[modificare | modificare sursă]

Ernst şi Marta, părinţii lui Herbert von Karajan
Salzburg - Casa în care s-a născut dirijorul Herbert von Karajan

Herbert von Karajan s-a născut la Salzburg, în Imperiul Austro-Ungar la 5 aprilie 1908, într-o familie înstărită, ca fiu al lui Ernst și al Martei von Karajan.[1] Familia von Karajan provenea dintr-o familie aromână (Gheorghe Ion Caraion), după unele surse,[2] sau greacă (Gheorghios Ianis Karaianis), după altele[3], din orașul Kozani, Rumelia, atunci provincie otomană (actualmente în Macedonia de vest, care aparține Greciei[4]. În 1767 el și fratele său s-au mutat la Viena sau, poate, la Chemnitz, în Saxonia, unde au fost printre fondatorii industriei textile a Saxoniei. Ambii frați au fost înnobilați la 1 iunie 1792 de Frederic August, pe atunci principe elector al Saxonei, cu dreptul adăugării prepoziției „von” numele de familie: „von Karajan”. Unul din ascendenții lui Herbert von Karajan a fost germanistul vienez Theodor von Karajan.

Herbert von Karajan dirijază la Madrid Abgebildete Personen, 1 august 1940
Herbert von Karajan la pupitrul Operei de Stat din Berlin, 1941

Prin desființarea oficială a aristocrației în 1919 în Austria, familia von Karajan și-a pierdut de asemenea dreptul de a folosi particula nobiliară „von”. Dirijorul a pretins autorităților austriece să i se acorde dreptul de a refolosi particula „von”, altminteri va refuza să mai susțină concerte în Austria. Autoritățile i-au acceptat derogarea de la lege, ca „nume artistic”.[5][6][7]

Mama, Martha Kosmač, era de origine slovenă, din satul Mojstrana, ducatul Carniola (Krain), Austro-Ungaria, actualmente Slovenia.[8]

Karajan a început studiul pianului la 4 ani, a studiat la Conservatorul „Mozarteum” din Salzburg (1916-1926) și a continuat studiile la Academia de Muzică din Viena până în 1929. În anul 1928 a debutat ca dirijor șef al orchestrei din Ulm, Germania, unde a activat până în 1934. În 1929 a dirijat opera Salomea la Festspielhaus din Salzburg. În 1935 a fost numit la prestigioasa orchestră din Aachen, devenind cel mai tânăr dirijor al Germaniei.

În 1933 von Karajan a aderat ca membru al Partidului Nazist[9], ceea ce i-a facilitat cariera spectaculoasă. S-a susținut că dirijorul a făcut acest pas din arivism și nu din convigere politică, având în vedere că în 1942 s-a căsătorit, în pofida legilor rasiste în vigoare, cu Anita Gütermann, de origine evreiască. Cert este că el a completat formularul de adeziune la Partidul Nazist la 8 aprilie 1933 la Salzburg, cu cinci ani înainte de Anschluss. A primit carnetul de membru cu nr. 3 430 914, iar concertele și le începea mereu cu imnul partidului nazist, „Horst-Wessel-Lied”.

Herbert von Karajan la pupitrul orchestrei Odeonul din Atena, în Teatrul Antic Herodian, 1 iunie 1939.

În 1937 a fost numit dirijor la opera de stat din Viena, iar în 1938 a dirijat „Fidelio” la opera de stat din Berlin, unde a rămas timp de 35 de ani. La 20 aprilie 1939, entuziasmat de interpretarea tânărului dirijor, Hitler i-a acordat titlul creat ad-hoc „dirijor național” (în germană „Staatskapellmeister“).[10]

A revenit ca director artistic al operei de stat din Viena (1957 - 1964) și al Festivalului de la Salzburg (1956 - 1960). Din 1948 a colaborat și cu teatrul La Scala din Milano. Renumele internațional și l-a dobândit cu înregistrarile făcute cu Filarmonica din Berlin [11]

Împreună cu regizorul francez Henri-Georges Clouzot, Karajan a produs filme ale concertelor și operelor dirijate. A vizitat Statele Unite împreună cu Orchestra Philharmonia din Londra, iar în toamna lui 1955 a dirijat Orchestra Philharmonia în 24 de concerte.

Ca dirijor la orchestrele filarmonice din Salzburg, Viena, Berlin, Londra, Karajan a devenit o valoare incontestabilă a patrimoniului cultural-artistic universal. A fost director al orchestrei filarmonice din Viena, director și dirijor al orchestrei filarmonice din Berlin. A înregistrat sute de discuri, colaborând și cu mulți din marii soliști ai lumii: Anne-Sophie Mutter (favorita sa), Evgheni Kissin, Lazar Berman, Elisabeth Schwarzkopf, Luciano Pavarotti, Vladimir Horowitz, Sviatoslav Richter, Nigel Kennedy ș.a. Alți mari muzicieni, ca Isaac Stern și Ițhac Perlman, i-au refuzat colaborarea din cauza trecutului său nazist.

Piaţa Herbert von Karajan, Salzburg

Onoruri[modificare | modificare sursă]

Grande ufficiale OMRI BAR.svg

Marele Ordin de Merit al Republicii Italiene (în italiană Grande ufficiale Ordine al Merito della Repubblica Italiana), 17 mai 1960.[12].

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ en Osborne, Richard: Herbert Von Karajan: A Life in Music, http://books.google.com/books?id=5jKcs-IcZNIC&pg=PA8&dq=Karajan+Greek-Macedonian&lr=&sig=bNQ1G9LUCGsZqGYlXEd0kEgIqr4
  2. ^ en Binder, David: Vlachs, A Peaceful Balkan People, „Mediterranean Quarterly”, pp. 115–24, 15:4, 2004
  3. ^ en Kater, Michael H: The Twisted Muse: Musicians and Their Music in the Third Reich, p. 56, http://books.google.com/books?id=XzQp-tZm9oMC&pg=PA56&lr=&as_brr=3&ei=p7qzStSZDJjGM_jllKAD#v=onepage&q=&f=false
  4. ^ en Osborne, Richard: Herbert Von Karajan: Op. cit.
  5. ^ en Rockwell, John: General Music Director of Europe, The New York Times, 22 iunie 1986, http://query.nytimes.com/gst/fullpage.html?res=9A0DEFD71E3BF931A15755C0A960948260
  6. ^ en Herbert Von Karajan-Karajan Family, http://www.karajan.co.uk/family.html
  7. ^ de Frölichsthal, Georg, Der österreichische Adel seit 1918. Vortrag vor dem Deutschen Adelsrechtsausschuß am 13. September 1997 (Aristocrația austriacă din 1918 încoace. Cuvântare la 13 septembrie 1997 în fața Comisiei Germane pentru Dreptul Nobiliar). Citat: „..Letztere [Anm.: die Vollzugsanweisung zum Adelsaufhebungsgesetz] hat die Verwendung von Adelstiteln für sich selbst unter anderem dann als strafbar angesehen, wenn damit eine dauernde oder herausfordernde Mißachtung des Adelsaufhebungsgesetzs verbunden ist. Herbert v. Karajan hat allerdings angedroht, nicht in Österreich aufzutreten, wenn sein ‚von‘ nicht auf den Plakaten aufscheinen darf - diese herausfordernde Mißachtung hat jedenfalls bewirkt, daß er daraufhin das ‚von‘ in Österreich unbehelligt führen durfte. Da bei Beamten aber immer alles seine Ordnung haben sollte, wurde das ‚von Karajan‘ behördlicherseites als Künstlername angesehen.“ Sursa online: saitul societății Heraldisch-Genealogische Gesellschaft ADLER (Societatea de Genealogie și Heraldică ADLER "Vultur"). Accesat: 21 octombrie 2010.
  8. ^ en Lapajne, Branka: The Shared Slovenian Ancestors of Herbert von Karajan and Hugo Wolf, 4 aprilie 2008, http://www.canadafreepress.com/index.php/article/2500
  9. ^ Herbert von Karajan - http://www.compendium.ro/pers_detalii.php?id_pers=2273
  10. ^ de Zur Auszeichnung deutscher Künstler am Geburtstag des Führers, „Völkischer Beobachter”, 22 aprilie 1939 (citat în Handbuch Deutsche Musiker), S. 3555.
  11. ^ Herbert von Karajan, op. cit.
  12. ^ it http://www.quirinale.it/elementi/DettaglioOnorificenze.aspx?decorato=261021 saitul oficial al lui Quirinale

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]