Saarland

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Salt la: Navigare, căutare
Saarland
Steagul Saarland Stema Saarland
 
Informaţii
Ţară: Germania
Capitală: Saarbrücken
Suprafaţă: 2.568,65 km²
Populaţie:
 •În 2005:
 •Densitate:
Locul 15
1.051.546 loc.
409 loc/km²
Prim-ministru Peter Müller 1
ISO 3166-2 DE-SL
Web: http://www.saarland.de/
Subdiviziuni: 6 districte
Hartă
Harta Saarland
Nota: 1 - (CDU), guvernare - CDU

Saarland (pronunţat [ˈzaːɐ̯lant] în germană;, franceză Sarre) este unul dintre cele 16 landuri ale Germaniei. Capitala sa este oraşul Saarbrücken iar statul are o suprafaţă de 2.570 km² şi o populaţie de 1,045 milioane de locuitori. Este cel mai mic land care nu este oraş-stat.

[modifică] Geografie

Saarland se găseşte în vestul Germaniei, la frontiera cu Luxemburg şi Franţa (departamentul Moselle). În Germanie se învecinează cu regiunea Renania-Palatinat.

Landul este numit după râul Saar care îl străbate de la sud la nord-vest. Relieful este deluros iar o treime din teritoriu este împădurită, una dintre cele mai mari proporţii din Germania.

[modifică] Administraţie

Saarland este divizat din punct de vedere administrativ în 6 districte:

image:saarland map.png

  1. Merzig-Wadern
  2. Neunkirchen
  3. Saarbrücken
  4. Saarlouis
  5. Saarpfalz
  6. Sankt Wendel

[modifică] Istorie

Înainte de primul război mondial nu a existat o autonomie regională a teritoriului. Acesta a fost ocupat de triburi celtice înainte de a devenii parte a provinciei Imperiului Roman Belgica. În secolul V francii cuceresc teritoriul şi acesta va face parte din regatul acestora şi în continuare va fi parte a Sfântului Imperiu Roman sub forma a numeroase ducate şi principate până în anul 1793.

Teritoriul Saarland-ului în 1793
Teritoriul Saarland-ului în 1793

În 1792 trupele revoluţionare franceze ocupă tot teritoriul din vestul râului, inclusiv teritoriul actualului land Saarland. Acesta este organizat sub forma unui departament francez numit Sarre. După înfrângerea lui Napoleon Bonaparte teritoriul acestuia este divizat între Provincia Prusă Renania, Regatul Bavariei şi ducelui de Oldenburg.

În 1870 tentativa împăratului Francez Napoleon al III-lea de a ocupa oraşul Saarbrücken a declanşat Războiul Franco-Prusac ce s-a soldat cu crearea Imperiului German din catre teritoriul Saalandului făcea parte. La sfârşitul Primului Război Mondial în 1920, conform Tratatului de la Versailles a fost creat protectoratul Ligii Naţiunilor Saar, aflat sub administraţia Franţei pe o perioadă de 15 ani. În 1933 odată cu venirea la putere a lui Adolf Hitler, Saar a reprezentat un loc de refugiu pentru numeroşi dizidenţi anti-nazişti. Din nefericire pentru aceştia, în 1935, conform unui referendum organizat de Liga Naţiunilor, majoritatea covârşitoare a populaţiei s-a declarat pentru alipirea la Germania. Acesta împreună cu o parte din teritoriul regiunii Palatinat şi după ocuparea Franţei din 1940 cu departamentul Moselle a format un Reichgau numit Westmark.

La sfârşitul celui de al doilea război mondial Saarlandul face parte din zona de ocupaţie franceză iar aceştia pun în aplicare un plan de control al industriei germane cu scopul de a prevenii posibilitatea reînarmării acesteia. Saar devine un protectorat francez. În 1954 guvernele Franţei şi cel al Germaniei de Vest ajung la un acord privind reglarea statutului teritoriului. În urma unui plebiscit, majoritatea populaţiei se pronunţă pentru alipirea la Germania, lucru ce se petrece la 1 ianuarie 1957 când Saarlandul devine oficial un land german. Aceasta a fost ultima schimbare de frontieră din Europa până la căderea comunismului şi a fost cunoscută ca şi Mica Reunificare (germană kleine Wiedervereinigung).

Commons
Wikimedia Commons conţine materiale multimedia legate de Saarland


Steagul Germaniei Landurile Germaniei Steagul Germaniei

Baden-Württemberg | Bavaria | Berlin | Brandenburg | Brema | Hamburg | Hessa | Mecklenburg-Pomerania Inferioară | Renania de Nord-Westfalia | Renania-Palatinat | Saarland | Saxonia | Saxonia-Anhalt | Saxonia Inferioară | Schleswig-Holstein |Turingia

Unelte personale