Ajunul Anului Nou
 |
Acest articol sau secțiune reprezintă în principal viziunea românească asupra acestui subiect și nu neapărat felul în care este perceput acesta la nivel mondial. Vă rugăm îmbunătățiți acest articol sau discutați acest aspect pe pagina de discuție. |
| Ajunul Anului Nou | |
 |
|
| Altă denumire | Hogmanay (Scoția), Calennig (Țara Galilor), Silvestru (Austria, Cehia, Croația, Franța, Germania, Israel, Italia, Polonia, Slovacia, Slovenia, Ungaria), Réveillon (Franța și Brazilia), Old Year's Night (Caraibe și Islanda) Ano Novo (Brazilia, Portugalia), Año Nuevo (America Latină), Nochevieja (Spania), Cap d'Any (Zonele catalane), Oud en Nieuw (Olanda, Belgia, Surinam, Antilele Olandeze) Nyårsafton (Suedia) Uusivuosi (Finlanda) |
|---|---|
| Sărbătorită de | toată lumea |
| Data | 31 decembrie |
| Observări | ultima zi a anului din calendarul gregorian |
| Asociere | Anul Nou |
| adunări sociale | |
modifică  |
|
Ajunul Anului Nou sau Revelionul este la 31 decembrie, ultima zi a anului din calendarul gregorian. În societățile moderne, Ajunul Anului Nou este sărbătorit în adunări sociale, în timpul cărora participanții dansează, mănâncă, consumă băuturi alcoolice și urmăresc focuri de artificii care marchează începutul noului an.
În România [modificare]
Pe 31 decembrie, în România, sătenii merg cu plugușorul din casă în casă pentru a ura lumea de Anul Nou, dorindu-le un „prosper nou an” (La mulți ani!).
În această zi se pregătesc bucate alese, băuturi pe măsura evenimentului care urmează, adică Revelionul, și se pun la punct detaliile prin care se trimit felicitări și urări. În diferite zone ale României se practică jocuri cu măști (dansul mascaților) sau se cântă Sorcova de unde vine și sorcovitul (agitarea unei baghete pentru urări), unde se urează ca anul ce vine să fie mai bogat și mai norocos. Sorcovitul poate fi și prilej de blesteme.[1]
Referințe [modificare]
- ^ Marin Marian Bălașa Descolindatul și economia blestemului Săptămâna Financiară, 12 ianuarie 2007.
