Hamburg
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
  |
|
|---|---|
| Informaţii | |
| Ţară: | Germania |
| Capitală: | Hamburg |
| Suprafaţă: | 755,16 km² |
| Populaţie: •În 2005: •Densitate: |
Locul 15 1.738.483 loc. 2.300 loc/km² |
| Primar | Ole von Beust (CDU) |
| ISO 3166-2 | DE-HH |
| Web: | http://www.hamburg.de/ |
| Subdiviziuni: | 7 sectoare |
| Hartă | |
 |
|
| Nota: {{{nota}}} | |
Oraşul Liber şi Hanseatic Hamburg (în germană Freie und Hansestadt Hamburg) este unul din cele 16 landuri ale Republicii Federale Germania. Numele oraşului face referire la legăturile sale cu Liga Hanseatică. În prezent este principalul port german. Are 1,8 milioane de locuitori şi este astfel al doilea oraş ca număr de populaţie din Germania şi al şaptelea din Uniunea Europeană. Este centrul "regiunii metropolitane europene Hamburg", cu o suprafaţă de 750 km².
La Maschen, în sudul oraşului, se găseşte nodul feroviar cu cea mai mare staţie de triaj din Europa.
Cuprins |
[modifică] Aşezare geografică
Se găseşte în nordul Germaniei, la vărsarea râurilor Alster şi Bille în fluviul Elba. Portul fluvial mareeic se întinde cu precădere pe malul sudic al braţului nordic, vis-a-vis de cartierele Altona şi St. Pauli. Malurile sunt legate prin poduri precum şi prin tunelul vechi al Elbei şi tunelurile noi. La nord şi la sud de fluviu terenul este o luncă înaltă (Geest), din nisip şi grohotiş, apărută în urma glaciaţiunilor. Lunca joasă (Marsch) din nisip şi mâl, din imediata apropiere a fluviului, este rezultatul a secole de inundaţii provocate de maree. Ambele maluri sunt însă acum îndiguite, vechi diguri amintesc înca de timpuri în care cartiere întregi stateau sub apa. Cele doua lacuri din centrul oraşului se datorează unui baraj al râului Alster, cel mare (Aussenalster) şi cel mic (Binnenalster, înconjurat de centrul istoric al orasului). În zona centrală a oraşului, afluenţii, ca şi Alsterul însuşi, sunt parţial canalizaţi şi mărginiţi de multe locuri de parcare publice. Mulţimea de râuleţe şi canale (numite Fleet, dar şi Kanal) sunt traversate de 2500 de poduri, fiind oraşul cu cele mai multe din Europa, mai multe ca Veneţia(400), Amsterdam(1200) şi Londra împreuna. ("Venetia nordului").
Graniţele actuale ale Hamburgului s-au stabilit abea la 1 aprilie 1937 (Groß-Hamburg-Gesetz). Oraşul este atât ca suprafaţă cât şi ca populaţie al doilea din Germania.
Se mărgineşte la nord cu Schleswig-Holstein şi la sud cu Niedersachsen. Îi mai apartin, administrativ la sectorul "Hamburg Mitte", insulele Neuwerk, Scharhörn, Nigehörn precum şi parcul naţional "Hamburgisches Wattenmeer" de la gura Elbei.
[modifică] Ape curgatoare
- Alster, cu afluentii: Wandse, Eilbek, Osterbek, Goldbek, Tarpenbek, Isebek
- Elba, cu multe braţe: nord, sud, Dove Elbe, Gose Elbe, etc.
- Bille
- Este
- Flottbek
- Seeve
- Flottbek
[modifică] Înălţimi
Hasselbrack, 116,2 m peste nivelul mării, ramura de nord a dealurilor din Harburg. (Harburger Berge)
[modifică] Localităţi înconjurătoare:
În Schleswig-Holstein
- Kreis Pinneberg:
- Wedel,
- Appen,
- Pinneberg,
- Schenefeld,
- Halstenbek,
- Rellingen,
- Ellerbek,
- Bönningstedt
- Kreis Segeberg:
- Norderstedt
- Kreis Stormarn:
- Tangstedt,
- Jersbek (Amt Bargteheide-Land),
- Ammersbek,
- Ahrensburg,
- Stapelfeld (Amt Siek),
- Barsbüttel,
- Oststeinbek,
- Reinbek
- Kreis Herzogtum Lauenburg:
- Wentorf bei Hamburg,
- Börnsen und Escheburg (Amt Hohe Elbgeest),
- Geesthacht
În Niedersachsen
- Landkreis Harburg:
- Drage (Samtgemeinde Elbmarsch),
- Winsen (Luhe),
- Stelle,
- Seevetal,
- Rosengarten,
- Neu Wulmstorf
- Landkreis Stade:
- Buxtehude,
- Jork
[modifică] Împărţirea administrativă
Hamburg este împărţit în 7 sectoare
|
|||||||
Fiecare dispune de un parlament de sector (întrunire de sector), cu drepturi administrative foarte îngrădite. Sectoarele sunt subîmpărtite în cartiere, în total 104. Cele din apropierea centrului de sector sunt de regulă administrate direct de aceste oficii centrale, celelalte de unul din cele in total 15 oficii locale.
[modifică] Clima
Datorita influenţei maritime este mai blânda decât în estul continental. Luna caldă este iulie (media 17,4°), cea rece ianuarie (media 1,3°). Temperaturi de 28° în mijlocul verii nu sunt o raritate. De la 1990 s-au înregistrat, poate şi din cauza încălzirii globale a mediului temperaturi extreme (37,3° la 9 august 1992). În medie anuală precipitaţiile ating 774 mm, ceaţa durează 52 de zile. Iarna pot apărea furtuni foarte puternice. Clima este în tot cursul anului umedă.
[modifică] Demografie
Hamburgul a fost în secolul 17 cel mai mare oraş din actuala Germanie, nefiind afectat de războiul de 30 de ani. Numărul cel mai mare de locuitori l-a avut la 1964 (1,9 mil.). Migraţia populaţiei spre zonele limitrofe şi stabilirea celor noi veniţi cu precădere în acestea, a dus la scăderea populaţiei la 1,6 mil. în 1986. A crescut din nou la 1744215 (noiembrie 2005). Pentru următorii 20 de ani se prevede o creştere a populaţiei pâna la 2 mil. locuitori, ceea ce ar însemna pentru Hamburg: cea mai dinamica metropolă germană. În decembrie 2004 255070 locuitori aveau un paşaport strain, 14,9% din populaţie.
[modifică] Structura confesională
Oraşul are o puternică influenţă evangelic-lutherana din timpul reformaţiei (37% din populaţie în 2002). Ca port foarte important s-a deschis însă de multă vreme pentru alte confesiuni. Aici a apărut de exemplu la 1834 prima "comunitate baptista" (germană). Este un loc important şi pentru "comunitaţile apostolice". Aici s-au despărţit "Misiunea generala apostolică crestină" de "Comunităţile apostolice catolice" şi s-a dezvoltat "Biserica apostolică nouă". De la 1995 este sediul "Arhiepiscopiei romano-catolice Hamburg" cu centrul la catedrala St. Marien. În anul 2003 proporţia romano-catolicilor era de 10,3%. În afară de acestea de pe la 1960 există o proporţie mare de musulmani, precum şi o comunitate înfloritoare de comunitaţi evreesti. La 22 iunie 1957 s-a inaugurat în Stellingen, de catre comunitatea Ahmadiyya-Muslim, prima moschee din Germania de dupa al doilea razboi mondial. Este şi locul de naştere al mişcării "Jesus Freaks".
[modifică] Limba/Dialecte
Pâna în secolul 19 "Germana de nord (Niederdeutsch)" a fost limba curenta în Hamburg. "Germana literara (Hochdeutsch)", din secolul 16 din ce în ce mai folosită în varianta scrisă, i-a luat la mijlocul secolului 20 practic complet locul. "Hamburger Platt" ca dialect este însa în continuare înţeles şi vorbit de mulţi hamburgezi şi ca şi alte dialecte nordice cultivat prin literatură, articole de ziar, dicţionare. Diferenţe între dialecte ca cel din Hamburg, cel din Bremen sau "Plattdeutsch" din alte regiuni nordice există însă. Influenţa "germanei de nord" asupra "germanei literare" ramâne însă puternică, mai ales în "Missingsch"(amestec al acestora în spaţiul Hamburg-Bremen, cu deosebire în vorbirea bisericească). Cel mai cunoscut loc de cultivare a acestor dialecte este teatrul hamburghez Ohnsorg. Prin imigrări din diverse ţări dupa 1960 s-au constituit în multe cartiere zone socio-lingvistice, unde adesea pe lângă germană se aud şi alte limbi: portugheza în zona portului, turca şi curda în Altona, St. Georg, Veddel şi Wilhelmsburg.
[modifică] Istorie
Cele mai vechi aşezări datează din secolul 4 înaintea lui Cristos. Între secolele 4 şi 6 urmează venirea saxonilor în nordul Germaniei. La 810, pentru misionarea pagânilor din nord, Carol cel Mare ridică un baptister (biserică de botez). Pentru asigurarea acestuia se construieşte castelul Hammaburg. La 831 Ludovic cel Pios înfiinţează o episcopie, care la scurta vreme ajunge arhiepiscopat. După împărţirea imperiului carolingian la 843 regiunea este pe rând invadată de vikingi şi de slavi (Obodriţi); Arhiepiscopul se muta la Bremen. Datorită privilegiilor portuare şi comerciale acordate de împăratul Friedrich I. Barbarossa la 1189 asupra întregii regiuni din jos ale Elbei, oraşul a înflorit în evul mediu ca centru comercial şi producatorul principal de bere al Hansei (600 de fabrici). În secolul 14, ca unul din cei mai vechi membri ai Hansei, Hamburg devine cel mai important antrepozit şi loc de schimb comercial între Marea Nordului şi Marea de Est.
 |
|
[modifică] Vezi şi
[modifică] Legături externe
- Hamburg City Panoramas - Vedere panoramică a Hamburg en de
|
||||||||||||||||||
