Hamburg

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Freie und Hansestadt Hamburg
—  Regiune  —
Drapel
Drapel
Stema Freie und Hansestadt Hamburg
Stemă

Țară Germania

Reședință Hamburg
Subdiviziuni Subdiviziuni

Guvernare
 - Primar Olaf Scholz (SPD)

Suprafață
 - Total 755  km²

Populație (2012)
 - Total 1.800.655 locuitori
 - Densitate 2,385 loc./km² 

Site:

Deutschland Lage von Hamburg.svg

Hamburg este numele unuia din cele 16 landuri federale ale Germaniei. Ca teritoriu este identic cu orașul, mai precis cu orașul-stat numit oficial "Orașul liber și hanseatic Hamburg" (în germană Freie und Hansestadt Hamburg). Numele oficial al orașului face referire la legăturile sale cu Liga Hanseatică. În prezent este principalul port german. Are 1,8 milioane de locuitori și este astfel al doilea oraș ca număr de populație din Germania și al șaptelea din Uniunea Europeană. Este centrul "regiunii metropolitane europene Hamburg", cu o suprafață de 750 km².

La Maschen, în sud de oraș, se găsește nodul feroviar cu cea mai mare stație de triaj din Europa.

Așezare geografică[modificare | modificare sursă]

Se găsește în nordul Germaniei, la vărsarea râurilor Alster și Bille în fluviul Elba. Portul fluvial mareic se întinde cu precădere pe malul sudic al brațului nordic, vis-a-vis de cartierele Altona și St. Pauli. Malurile sunt legate prin poduri precum și prin tunelul vechi al Elbei și tunelurile noi. La nord și la sud de fluviu terenul este o luncă înaltă (Geest), din nisip și grohotiș, apărută în urma glaciațiunilor. Lunca joasă (Marschland sau Marsch) din nisip și mâl, din imediata apropiere a fluviului, este rezultatul a secole de inundații provocate de maree. Ambele maluri sunt însă acum îndiguite, vechi diguri amintesc încă de timpuri în care cartiere întregi stăteau sub apă. Cele două lacuri din centrul orașului se datorează unui baraj al râului Alster: lacul cel mare se numește Aussenalster, iar cel mic Binnenalster; ultimul este înconjurat de centrul istoric al orașului. În zona centrală a orașului afluenții, ca și Alsterul însuși, sunt parțial canalizați și mărginiți de multe locuri de parcare publice. Mulțimea de râulețe și canale (numite Fleet, dar și Kanal) sunt traversate de circa 2.500 de poduri, Hamburg fiind orașul cu cele mai multe poduri din Europa, mai multe ca Veneția (400), Amsterdam (1.200) și Londra împreuna (de aceea supranumirea „Veneția nordului”).

Granițele actuale ale Hamburgului s-au stabilit abia la 1 aprilie 1937, prin legea Groß-Hamburg-Gesetz. Orașul este atât ca suprafață cât și ca populație al doilea din Germania.

Se mărginește la nord cu landul Schleswig-Holstein și la sud cu landul Niedersachsen. Îi mai aparțin, administrativ la sectorul „Hamburg Mitte”, insulele Neuwerk, Scharhörn, Nigehörn precum și parcul național "Hamburgisches Wattenmeer" de la gura Elbei.

Ape curgătoare[modificare | modificare sursă]

  • Alster, cu afluenții: Wandse, Eilbek, Osterbek, Goldbek, Tarpenbek, Isebek
  • Bille
  • Elba, cu multe brațe: nord, sud, Dove Elbe, Gose Elbe, etc.
  • Este
  • Flottbek
  • Seeve

Înălțimi[modificare | modificare sursă]

Hasselbrack, 116,2 m peste nivelul mării, ramura de nord a dealurilor din Harburg (Harburger Berge).

Localități înconjurătoare[modificare | modificare sursă]

În landul Schleswig-Holstein[modificare | modificare sursă]

  • Districtul rural (Kreis) Pinneberg:
    • Wedel,
    • Appen,
    • Pinneberg,
    • Schenefeld,
    • Halstenbek,
    • Rellingen,
    • Ellerbek,
    • Bönningstedt
  • Kreis Segeberg:
    • Norderstedt
  • Kreis Stormarn:
    • Tangstedt,
    • Jersbek (Amt Bargteheide-Land),
    • Ammersbek,
    • Ahrensburg,
    • Stapelfeld (Amt Siek),
    • Barsbüttel,
    • Oststeinbek,
    • Reinbek
  • Kreis Herzogtum Lauenburg:
    • Wentorf bei Hamburg,
    • Börnsen und Escheburg (Amt Hohe Elbgeest),
    • Geesthacht

În landul Saxonia Inferioară[modificare | modificare sursă]

  • Districtul rural (Landkreis) Harburg:
    • Drage (Samtgemeinde Elbmarsch),
    • Winsen (Luhe),
    • Stelle,
    • Seevetal,
    • Rosengarten,
    • Neu Wulmstorf
  • Landkreis Stade:
    • Buxtehude,
    • Jork

Împărțire administrativă[modificare | modificare sursă]

Sectoarele Hamburgului

Hamburg este împărțit în 7 sectoare. Fiecare dispune de un parlament de sector (întrunire de sector), cu drepturi administrative foarte îngrădite. Sectoarele sunt subîmpărțite în cartiere, în total 104. Cele din apropierea centrului de sector sunt de regulă administrate direct de aceste oficii centrale, celelalte de unul din cele în total 15 oficii locale.



Climă[modificare | modificare sursă]

Datorita influenței maritime clima Hamburgului este mai blândă decât în estul continentului. Luna cea mai caldă este iulie (media 17,4 °C), cea mai rece ianuarie (media 1,3 °C). Temperaturi de 28 °C în mijlocul verii nu sunt o raritate. De la 1990 încoace s-au înregistrat, poate și din cauza încălzirii globale a mediului, temperaturi extreme (37,3 °C la 9 august 1992). În medie anuală, precipitațiile ating 774 mm, ceața durează 52 de zile. Iarna pot apărea furtuni foarte puternice. Clima este în tot cursul anului umedă.

Demografie[modificare | modificare sursă]

Hamburgul a fost în secolul al XVII-lea cel mai mare oraș de pe teritoriul actualei Germanii, nefiind afectat de Războiul de 30 de ani. Numărul cel mai mare de locuitori l-a avut la 1964 (1,9 mil.). Migrația populației spre zonele limitrofe și stabilirea celor noi veniți cu precădere în acestea a dus la scăderea populației la 1,6 mil. în 1986. Apoi a crescut din nou la 1.744.215 (noiembrie 2005). Pentru următorii 20 de ani se prevede o creștere a populației pâna la 2 mil. locuitori, ceea ce ar însemna pentru Hamburg cea mai dinamica metropolă germană.

În decembrie 2004 255.070 locuitori aveau un pașaport străin, 14,9 % din populație.

Structura confesională[modificare | modificare sursă]

Orașul are o puternică influență evangelic-luterană din timpul reformației (37 % din populație în 2002). Ca port foarte important s-a deschis însă de multă vreme și pentru alte confesiuni. Aici a apărut de exemplu la 1834 prima „comunitate baptistă” germană. Este un loc important și pentru comunitațile apostolice. Aici s-au despărțit Misiunea generală apostolică creștină de comunitățile apostolice catolice și s-a dezvoltat Biserica apostolică nouă. De la 1995 este sediul Arhiepiscopiei romano-catolice Hamburg cu centrul la catedrala St. Marien. În anul 2003 proporția romano-catolicilor era de 10,3 %. În afară de acestea, de pe la 1960 există o proporție mare de musulmani precum și o comunitate evreiască înfloritoare. La 22 iunie 1957 comunitatea Ahmadiyya-Muslim și-a inaugurat în cartierul Stellingen prima moschee din Germania de după al Doilea Război Mondial. Hamburg este și locul de naștere al mișcării „Jesus Freaks”.

Limba/Dialecte[modificare | modificare sursă]

Pâna în secolul al XIX-lea limba curentă în Hamburg a fost germana de jos (Niederdeutsch), una din limbile germanice. La mijlocul secolului al XX-lea germana standard (Hochdeutsch), încă din secolul XVI din ce în ce mai folosită în varianta scrisă, i-a luat practic complet locul. Dialectul Hamburger Platt este în continuare înțeles și vorbit de mulți hamburghezi și, ca și alte dialecte nordice, cultivat prin literatură, articole de ziar, dicționare. Dialectele nordice, cum sunt cel din Hamburg, Brema sau și Plattdeutsch, diferă între ele. Influența germanei de jos asupra germanei standard rămâne însă puternică, mai ales în "Missingsch" (amestec al acestora în spațiul Hamburg-Brema, cu deosebire în vorbirea bisericească). Cel mai cunoscut loc de cultivare a acestor dialecte este teatrul hamburghez Ohnsorg. Prin imigrările de după 1960 din diverse țări, în multe cartiere s-au constituit zone socio-lingvistice unde adesea, pe lângă germană, se aud și alte limbi: portugheza în zona portului, turca și curda în Altona, St. Georg, Veddel și Wilhelmsburg.

Istorie[modificare | modificare sursă]

Hamburg la 1800

Cele mai vechi așezări datează din secolul al IV-lea î.Hr. Între secolele IV și VI urmează venirea saxonilor în nordul Germaniei. La 810, pentru misionarea pagânilor din nord, Carol cel Mare ridică un baptister (biserică pentru botezuri). Pentru asigurarea acestuia se construiește castelul Hammaburg. În 831 Ludovic cel Pios înființează o episcopie, care la scurtă vreme ajunge arhiepiscopat. După împărțirea imperiului carolingian la 843 regiunea este pe rând invadată de vikingi și de slavi (obodriți); Arhiepiscopul se mută la Bremen. Datorită privilegiilor portuare și comerciale acordate de împăratul Friedrich I Barbarossa la 1189 asupra întregii regiuni din josul Elbei, orașul a înflorit în Evul Mediu drept centru comercial și producătorul principal de bere al Hansei (600 de fabrici). În secolul al XIV-lea, ca unul din cei mai vechi membri ai Hansei, Hamburg devenit cel mai important antrepozit și loc de schimb comercial între Marea Nordului și Marea Baltică.

(video)
[[Media:{{{fişier}}}|Bombardarea Hamburgului]] ([[:Image:{{{fişier}}}|info]])
Film înfățișând bombardarea Hamburgului în cel de-Al Doilea Război Mondial.
Aveți probleme cu vizualizarea de secvențe video? Vedeți Ajutor media.


Politică[modificare | modificare sursă]

Primarul orașului, numit în Hamburg Erster Bürgermeister, este în același timp și prim-ministrul guvernului de land (numit în Hamburg Senat). Parlamentul din Hamburg e numit Bürgerschaft.

Fiind vorba de un land (stat federal german), Hamburgul este reprezentat și în Bundesrat (consiliul federal german).

Între 2008-2011 orașul Hamburg a fost condus de o coaliție între partidele CDU și Verzi (mai exact: gruparea ecologică hamburgheză Grüne Alternative Liste, GAL), coaliție numită și „negru-verde”. La 29 noiembrie 2010 Verzii au declarat ruperea coaliției. Astfel au devenit necesare noi alegeri, care au avut loc la 20 februarie 2011.

Participarea la vot a fost de: 57 %; numărul total de locuri în parlament: 121; baremul pentru intrare în parlament: 5 %; numărul minim pentru o majoritate absolută în parlament: 62 locuri. Calculul locurilor cucerite în parlament de fiecare partid pe baza voturilor obținute este relativ complicat.

Rezulatele oficiale provizorii sunt următoarele:

Partidul Voturi primite Locuri în parlament
SPD 48,3 % 62
CDU 21,9 % 28
GAL 11,2 % 14
FDP 6,6 % 9
Die Linke 6,4 % 8
Alții 5,6 % 0

În comparație cu alegerile precedente CDU a pierdut foarte multe voturi. A venit la putere partidul SPD, care a cucerit iarăși, după 10 ani, majoritatea absolută în parlamentul landului și poate deci guverna singur, fără vreo coaliție. Noul primar și prim-ministru de land a devenit Olaf Scholz, SPD, ales de parlament la 7 martie 2011. În acest mod CDU a pierdut puterea la Hamburg, dar și majoritatea din bundesrat, la nivelul federației. Drept urmare coaliția guvernamentală actuală la nivelul federației (Bund) dintre fracțiunile CDU/CSU și liberali (FDP), condusă de Angela Merkel, are și ea de suferit.

Personalități marcante[modificare | modificare sursă]

Articol principal: Listă de personalități din Hamburg

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Imagini

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Hamburg