Herta Müller

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Medalia Premiului Nobel
Herta Müller Nobel prize medal.svg
Müller, Herta.IMG 9379 cropped.JPG
Herta Müller în 2011
Naștere 17 august 1953 (1953-08-17) (61 de ani)
Nițchidorf, Regiunea Timișoara, azi județul Timiș, România
Ocupație scriitor, traducător
Naționalitate germană Germania, română România
Studii Universitatea din Timișoara
Activitatea literară
Activ ca scriitor 1982 - prezent
Mișcare/curent literar Weltliteratur
Specie literară proză, poezie
Operă de debut Niederungen” - în română: „Ținuturile joase

Note
Premiul Nobel pentru Literatură, 2009

Herta Müller (n. 17 august 1953, Nițchidorf, fosta Regiune Timișoara, actualul județul Timiș) este o scriitoare germană de limbă germană și română[1], originară din România, laureată a Premiului Nobel pentru Literatură pe anul 2009.[2]

Originea și studiile[modificare | modificare sursă]

Literatura română

Pe categorii

Istoria literaturii române

Evul mediu
Secolul 16 - Secolul 17
Secolul 18 -Secolul 19
Secolul 20 - Contemporană

Curente în literatura română

Umanism - Clasicism
Romantism - Realism
Simbolism - Naturalism
Modernism - Tradiționalism
Semănătorism- Avangardism
Suprarealism - Proletcultism
Neomodernism - Postmodernism

Scriitori români

Listă de autori de limbă română
Scriitori după genuri abordate
Romancieri - Dramaturgi
Poeți - Eseiști
Nuveliști - Proză scurtă
Literatură pentru copii

Portal România
Portal Literatură
Proiectul literatură
 v  d  m 

Tatăl ei a fost un șvab bănățean și, ca mulți alți cetățeni români de naționalitate germană, a fost înrolat în Al Doilea Război Mondial în Waffen-SS, iar după război își câștiga existența fiind șofer de camion.[3] După venirea la putere a comunismului în România, a fost expropriat de autoritățile statului comunist român.

Mama scriitoarei, ca majoritatea populației de naționalitate germană din România (cei între 17-45 de ani), după accederea comuniștilor la putere, a fost deportată[4] în 1945 în Uniunea Sovietică. Acolo a fost deținută timp de cinci ani într-un lagăr de muncă forțată. Fostul lagăr de la Novo-Gorlovka se află pe teritoriul Ucrainei.

În romanul ei Atemschaukel (Leagănul respirației), publicat la München în anul 2009, Herta Müller a prelucrat aspecte privind deportarea germanilor originari din România în Uniunea Sovietică.[5][6][7] Acest roman, care prin „Fundația Robert Bosch” a fost nominalizat pentru Deutscher Buchpreis (Premiul german al cărții), a ajuns la 16 septembrie în finala celor șase.[8]

Herta Müller a făcut studii de germanistică și de limbă și literatură română la Universitatea din Timișoara, în perioada 19731976.

Persecuția în România comunistă[modificare | modificare sursă]

Prietenia cu membrii Aktionsgruppe Banat (în românește: „Grupul de Acțiune Banat”), format din studenți și scriitori de etnie germană din România, care aveau o atitudine protestatară, neacceptată de regimul comunist, a adus-o în atenția Securității.[9]

Un grup de zece tineri poeți au debutat cu versuri în antologia de poeme tradusă în 1982 în limba română, „Vînt potrivit pînă la tare”, grup din care făcea parte Herta Müller alături de colegii săi Richard Wagner, Johann Lippet, William Totok, etc. Ca urmare a refuzului ei de a colabora cu Securitatea, Müller a fost concediată și expediată pentru reeducare într-un „mediu muncitoresc sănătos”, la întreprinderea „Tehnometal”, unde a lucrat ca traducătoare. Ulterior și-a câștigat traiul lucrând în calitate de profesoară suplinitoare în diferite școli, între altele în Liceul Nikolaus Lenau din Timișoara și la câteva grădinițe, precum și acordând ore particulare de germană. Biografia ei este prezentată în volumul „Regele se înclină și ucide”.

Volumul de debut, „Niederungen” - „Ținuturile joase”, a apărut în 1982, după o puternică confruntare cu cenzura care i-a „defrișat” simțitor manuscrisul, volumul fiind totodată premiat de Uniunea Tineretului Comunist la secțiunea "lucrări în limbile naționalităților conlocuitoare"[10]. Peste doi ani cartea a fost publicată și în Republica Federală Germania, exact așa cum fusese scrisă de autoare. Reacția autorităților din România a fost dură: i s-a interzis să mai publice.

În anii 1970 este apropiată de Aktionsgruppe Banat, un grup de intelectuali români de origine germană, care era supravegheat îndeaproape de Securitate. În alocuțiunea rostită la Stockholm, pe 10 decembrie 2009, Herta Müller îi omagiază și pe prietenii ei din Aktionsgruppe, afirmând: "Din fericire am întîlnit în oraș o mînă de tineri poeți din Grupul de Acțiune Banat. Fără ei nu aș fi citit cărți și nu aș fi scris nicio carte. […] Cu ajutorul acestor prieteni am supraviețuit. Fără ei n-aș fi rezistat represiunilor. Mă gîndesc astăzi la acești prieteni. Și la cei pe care Securitatea îi are pe conștiință și se află astăzi în cimitire."[11] După 1977 Müller făcea parte și din cenaclul literar (Literaturkreis) „Adam Müller-Guttenbrunn”, cenaclu afiliat Asociației Scriitorilor din Timișoara.

Ca membru al cenaclului „Adam Müller-Guttenbrunn”, Franz Thomas Schleich a raportat Securității că prima carte scrisă de Müller, „Niederungen” („Depresiuni”), conține „orientări anti-statale”. Concret, într-o notă datată 16 martie 1982, „Voicu” scria: „Critică, și iar critică, o critică atât de destructivă, încât te întrebi, ce rost au aceste texte?!”[12] Această notă a fost folosită de Securitate ca dovadă justificativă pentru începerea dosarului de urmărire informativă (D.U.I.) al lui Müller.[13]

Începând cu 1984, i se permit trei vizite în Germania Federală, din care se reîntoarce în România.[14]

Ca urmare a interdicției de a publica, Müller a emigrat în 1987 în Republica Federală Germania, împreună cu soțul ei de atunci, scriitorul Richard Wagner. De altfel, Wagner a avut o influență puternică asupra prozei scriitoarei.

Activitatea literară[modificare | modificare sursă]

Herta Müller în timpul prezentării cărţii Atemschaukel, la „Deutscher Buchpreis 2009” în Frankfurt pe Main.

Din 1995 este membră a Deutsche Akademie für Sprache und Dichtung (Academia Germană pentru Limbă și Poezie).

În anul 1999 Müller a fost propusă de guvernul german pentru Premiul Nobel pentru Literatură.

În anul 2008 Müller a fost propusă pentru a doua oară, din partea Germaniei, pentru acest premiu.

După ce a fost nominalizată pentru a treia oară, pe 8 octombrie 2009 i-a fost decernat Premiul Nobel pentru Literatură 2009, pentru „densitatea poeziei și sinceritatea prozei cu care a descris plastic universul dezrădăcinaților”, fiind a douăsprezecea femeie care primește acest premiu.[15] Valoarea premiului este de 10.000.000 coroane suedeze, ceea ce corespunde cu 972.000 Euro.[16] În realitate un asemenea premiu nu poate fi însă cuantificat, el aducând posesorului o valoare uriașă, un capital și o autoritate simbolică. Ceremonia de înmânare a premiului a avut loc pe 10 decembrie 2009 la Stockholm.[17] Odată cu primirea prestigioasei distincții, Műller intră în rândul celor mai mari scriitori de limbă germană, alături de Thomas Mann, Herman Hesse, Heinrich Böll, Günter Grass sau Elfriede Jelinek, toți laureați ai Premiului Nobel pentru Literatură.

Ca o premoniție, într-un interviu publicat în „Observator cultural” la 27 septembrie 2007, Stefan Sienerth declara: „... cred că dacă Herta Müller ia mâine Premiul Nobel, literatura română și dicționarele de literatură română o vor accepta subit.”[18]

Activitatea politică[modificare | modificare sursă]

În ziarul „Frankfurter Rundschau” din 17 iulie 2008, adresându-se lui Horia-Roman Patapievici, Müller a protestat împotriva invitării foștilor colaboratori ai Securității Sorin Antohi și Andrei Corbea Hoișie de către Institutul Cultural Român la Berlin la conferința organizată la 19 – 25 iulie 2008.[19] Într-un articol publicat în revista „Die Zeit”, ediția din 23 iulie 2009, sub titlul „Die Securitate ist noch im Dienst“ (Securitatea este încă în serviciu) a descris mașinațiile la care a fost și la care mai este supusă până în prezent de către lucrători ai serviciilor secrete românești.

Distincții[modificare | modificare sursă]

Cărți publicate[modificare | modificare sursă]

Traduceri[modificare | modificare sursă]

Limba catalană

  • L'home és un gran faisà en el món (Der Mensch ist ein großer Fasan auf der Welt), 1986. València: Edicions Bromera, 2009
  • La bèstia del cor (Herztier), 1994. València: Edicions Bromera, 2009
  • Tot el que tinc, ho duc al damunt (Atemschaukel), 2009. València: Edicions Bromera, 2010
  • En terres baixes (Niederungen), 1982. València: Edicions Bromera, 2010

Limba cehă

Limba chineză

  • Feng-zhong-lü-li (Herztier), 1999, China Times, Taiwan
  • 独腿旅行的人 (Die Welt ist ein großer Fasan; Reisende auf einem Bein), traducere de Min Chen und Ni A, 2010

Limba croată

  • Remen, prozor, orah i uže (Herztier), 2002
  • Da mi je danas bilo ne susreti sebe (Heute wär ich mir lieber nicht begegnet), 2005

Limba daneză

  • Lavninger (Niederungen), 1985
  • Rejsende på et ben (Reisende auf einem Bein), 1990
  • Ræven var allerede dengang jægeren (Der Fuchs war damals schon der Jäger), 1990
  • Dyret i Hjertet (Herztier), 1997
  • Kongen bukker og dræber (Der König verneigt sich und tötet), 2005

Limba engleză

  • The Passport (Der Mensch ist ein großer Fasan auf der Welt), 1989
  • The Land of Green Plums (Herztier), 1996
  • Traveling on One Leg (Reisende auf einem Bein), traducere de Valentina Glajar and André Lefevere, 1998
  • Nadirs (Niederungen), 1999
  • The Appointment (Heute wär ich mir lieber nicht begegnet), 2001

Limba finlandeză

  • Matala maa (Niederungen), 1989
  • Ihimen on iso fasaani (Der Mensch ist ein großer Fasan auf der Welt), 1990
  • Sydäneläin (Herztier), 1996

Limba franceză

  • L'homme est un grand faisan sur terre (Der Mensch ist ein großer Fasan auf der Welt), 1998
  • Le renard était déjà le chasseur (Der Fuchs war damals schon der Jäger), 1997
  • La convocation (Heute wär ich mir lieber nicht begegnet), traducere de Claire de Oliveira, Éditions Métailié, coll. « Bibliothèque allemande », Paris, 2001 (reimprimată în 2009), 208 p. ISBN 978-2-86424-372-4;
  • La bascule du souffle (Atemschaukel), Éditions Gallimard, coll. « Du monde entier », Paris, 2010 ISBN 978-2-07-012883-9.

Limba galiciană

  • O Home é un grande faisán no mundo (Der Mensch ist ein großer Fasan auf der Welt), 2001

Limba greacă

  • Μετέωροι ταξιδιώτες (Reisende auf einem Bein), traducere de Katerina Chatzē, 1993

Limba japoneză

  • 狙われたキツネ (Der Fuchs war damals schon der Jäger), 1997

Limba islandeză

  • Ennislokkur einvaldsins (Der Fuchs war damals schon der Jäger) Ormstunga, Seltjarnarnes, 1995

Limba italiană

  • Bassure (Niederungen), Editori Riuniti, 1987 ISBN 88-359-3118-5.
  • In viaggio su una gamba sola (Reisende auf einem Bein), Venezia, 1992 ISBN 978-88-317-5536-8.
  • Il paese delle prugne verdi. Rovereto, Keller, 2008. ISBN 978-88-89767-07-8.
  • Lo sguardo estraneo, ovvero la vita è un peto in un lampione, Sellerio, Palermo, 2009.
  • Cristina e il suo doppio ovvero Ciò che (non) risulta nei fascicoli della Securitate (Cristina und ihre Attrappe oder Was (nicht) in den Akten der Securitate steht), Sellerio, Palermo, 2010. ISBN 88-389-2470-8.
  • L'altalena del respiro (Atemschaukel), Feltrinelli, 2010. ISBN 88-07-01811-X.

Limba maghiară

  • A rókák csapdába esnek (Der Fuchs war damals schon der Jäger), 1995

Limba norvegiană

  • Mennesket er en stor fasan i verden (Der Mensch ist ein großer Fasan auf der Welt), 1990
  • Reven var alt dengang jeger (Der Fuchs war damals schon der Jäger), 1993
  • Hjertedyr (Herztier), 1996

Limba olandeză

  • Barrevoets in februari, De Geus, 1987
  • De mens is een grote fazant (Der Mensch ist ein großer Fasan auf der Welt), 1988
  • Reizigster op één been (Reisende auf einem Bein), 1992
  • De vos was de jager (Der Fuchs war damals schon der Jäger), 1993
  • Hartedier (Herztier), De Geus, 1996, 2009
  • Vandaag was ik mezelf liever niet tegengekomen (Heute wär ich mir lieber nicht begegnet), 1999
  • Ademschommel (Atemschaukel), De Geus, 2009

Limba poloneză

  • Sercątko (Herztier), 2003
  • Dziś wolałabym siebie nie spotkać (Heute wär ich mir lieber nicht begegnet), 2004
  • DziśKról kłania się i zabija (Der König verneigt sich und tötet), 2005
  • Lis już wtedy był myśliwym (Der Fuchs war damals schon der Jäger), 2005
  • Człowiek jest tylko bażantem na tym świecie (Der Mensch ist ein großer Fasan auf der Welt), 2006
  • Niziny (Niederungen), 2006

Limba portugheză

  • O homem é um grande faisão sobre a terra (Der Mensch ist ein großer Fasan auf der Welt), traducere de Maria Antonieta C. Mendonça, Cotovia, 1993;
  • A Terra das Ameixas Verdes (Herztier), traducere de Maria Alexandra A. Lopes Difel, 1999;
  • O Compromisso (Heute wär ich mir lieber nicht begegnet), traducere de Lya Luft, Globo, 2004.

Limba română

  • Încă de pe atunci vulpea era vânătorul (Der Fuchs war damals schon der Jäger), Editura Univers, București, 1995; ediția a II-a, la Humanitas Fiction, București, 2009. ISBN 978-973-689-340-7
  • Animalul inimii (Herztier), 1997, (ediția a II-a), Polirom, Iași, 2006. ISBN 973-46-0146-6
  • Regele se-nclină și ucide (Der König verneigt sich und tötet), Polirom, Iași, 2005. ISBN 973-681-772-5
  • În coc locuiește o damă (Im Haarknoten wohnt eine Dame), 2006
  • Este sau nu este Ion [24], 2005
  • Leagănul respirației (Atemschaukel), Humanitas Fiction, 2010 (A apărut[25] la 12 iunie 2010, fiind lansat la Târgul de Carte Bookfest 2010. Traducerea a fost realizată de Alexandru Al. Șahighian. ISBN 978-973-689-211-2) [26]
  • Călătorie într-un picior (Reisende auf einem Bein), traducerea românească, apărută la editura Humanitas Fiction (2010), a fost realizată de Corina Bernic.
  • Omul e un mare fazan pe lume (Der Mensch ist ein großer Fasan auf der Welt), în curs de apariție la Humanitas.

Limba rusă

  • Качели дыхания (Atemschaukel). СПб.: Амфора, 2011, Перевод с немецкого М. Белорусца​ (traducere din germană de M. Belorusța).

Limba slovenă

  • Zivalsko Srce (Herztier), 2002

Limba spaniolă

  • En tierras bajas (Niederungen), 1990
  • El hombre es un gran faisán en el mundo (Der Mensch ist ein großer Fasan auf der Welt), 1992
  • La piel del zorro (Der Fuchs war damals schon der Jäger), 1996
  • La bestia del corazón (Herztier), 1997

Limba suedeză

  • Flackland (Niederungen), 1985
  • Människan är en stor fasan på jorden (Der Mensch ist ein großer Fasan auf der Welt), 1987
  • Barfota februari (Barfüßiger Februar), 1989
  • Resande på ett ben (Reisende auf einem Bein), 1991
  • Redan då var räven jägare (Der Fuchs war damals schon der Jäger), 1995
  • Hjärtdjur (Herztier), 1996
  • Kungen bugar och dödar (Der König verneigt sich und tötet), 2005
  • Idag hade jag helst inte velat träffa mig själv (Heute wär ich mir lieber nicht begegnet), 2007

Limba turcă

  • Yürekteki Hayvan (Herztier), 1996
  • Tilki daha o zaman avaciydi (Der Fuchs war damals schon der Jäger), 1998
  • Tek bacaklı yolcu (Reisende auf einem Bein), traducere de Çağlar Tanyeri, 2013

Filmografie[modificare | modificare sursă]

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ „Este sau nu este Ion” a fost scris direct în limba română și publicat la Iași, în anul 2005.
  2. ^ Scriitoarea de origine româna Herta Müller a primit premiul Nobel pentru Literatură „România liberă”, 8 octombrie 2009
  3. ^ Herta Müller, deutsch-rumänische Schriftstellerin - www.munzinger.dede
  4. ^ Vezi articolul din România liberă, vineri, 19 februarie 2010: 65 de ani de la deportarea etnicilor germani în URSS
  5. ^ HERTA MÜLLER - Literaturnobelpreis 2009, interviu la: „LITERATUR IM FOYER” - SWR Fernsehen despre romanul „Atemschaukel”de Video, prezentat la YouTube (14,09’)
  6. ^ Capodopera Hertei Müler, 1 iulie 2010, Elisabeta Lasconi, Ziarul de Duminică, accesat la 6 martie 2013
  7. ^ Cum s-a născut capodopera Hertei Müller, 30 iunie 2010, Elisabeta Lasconi, Ziarul de Duminică, accesat la 6 martie 2013
  8. ^ Buchpreis-Shortlist: Herta Müller als Favoritin - www.zeit.dede la Zeit Online (16.09.2009)
  9. ^ Herta Müller, în cursa pentru Nobel
  10. ^ Adrian Majuru. „«Disidenții» falsificându-și propria istorie (Herta Muller și Daniela Crăsnaru). http://www.cotidianul.ro/_disidentii_falsificandu-si_propria_istorie_herta_muller_si_daniela_crasnaru-121970/. , Cotidianul, 11 august 2010
  11. ^ Herta Müller: Rede anlässlich der Verleihung des Literaturnobelpreises in Stockholm, 10. Dezember 2009; Cf. 40 Jahre Aktionsgruppe Banat - 40 de ani Grup de Acțiune Banat în: Halbjahresschrift - hjs-online, 2.4. 2012
  12. ^ Cf. Documente originale din dosar[1]Aus der Securitate-Akte von Herta Müller, Halbjahresschrift für südosteuropäische Geschichte, Literatur und Politik, hjs-online, 28 .8. 2009
  13. ^ Informatorul și laureata Premiului Nobel
  14. ^ http://www.zeit.de/2009/31/Securitate
  15. ^ Literatur-Nobelpreis für Deutsch-Rumänin Herta Müllede
  16. ^ Literatur-Nobelpreis für Rumäniendeutsche Herta Müllerde
  17. ^ Experience the Magic of the Nobel Festivitiesen („Experiența magiei la festivitatea Nobel”)
  18. ^ Observator cultural, 27 septembrie 2007
  19. ^ Spitzel in der Sommerakademiede („Spioni în Academia de Vară”)
  20. ^ Herta Müller rechnet mit evangelischer Kirche abde „Herta Müller critică Biserica Evanghelică” la Spiegel Online
  21. ^ Köhler würdigt Herta Müller als «Unbeugsame», in: Die Zeit online, din 6 mai 2010
  22. ^ Titlul tradus în limba română: Cristina și manechinul ei sau ce (nu) se află în dosarele Securității.
  23. ^ Theo Breuer: Herta Müller und die Wörter [2]
  24. ^ Lucrarea Este sau nu este Ion a fost scrisă direct în limba română.
  25. ^ Romanul Leagănul respirației / Atemschaukel a fost lansat la Târgul de Carte Bookfest 2010
  26. ^ Humanitas Fiction, Leagănul respirației

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Herta Müller
Wikiştiri
La Wikiștiri găsiți reportaje referitoare la Herta Müller

Interviuri

Herta Müller și Securitatea