Stasi

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Emblema Stasi

Stasi, pronunțat /ˈʃta.ziː/, v. AFI, este o prescurtare în limba germană curentă de la Das Ministerium für Staatssicherheit (Ministerul pentru Securitatea Statului), care a fost serviciul secret și poliția politică a fostei Republicii Democrate Germane. Abrevierea oficială a denumirii acestui minister a fost MfS.

Detalii[modificare | modificare sursă]

Stasi era pe de-o parte serviciul secret al RDG (securitatea), activând atât în interiorul statului cât și în străinătate, iar pe de altă parte era autoritatea statului de cercetare și analiză a așa-numitelor contravenții politice. Avea sarcina principală de a supraveghea permanent și a oprima oponenții politici, cu scopul menținerii la putere a partidului Partidului Unificat Socialist al Germaniei (Sozialistische Einheitspartei Deutschlands, SED). Stasi folosea pentru aceasta și metode de intimidare, teroare și chiar torturare a celor ce luau poziție critică față de guvern și partidul conducător (ființau și rămășițe ale unor foste partide burgheze, conservator, liberal și național-democrat, toate însă fiind obediente orânduirii de stat).

Stasi a fost înființat la 8 februarie 1950 cu scopul oficial de a fi „scutul și spada” partidului SED, promotorul orânduirii așa-zis socialiste în RDG.

În afară de Stasi în RDG au mai funcționat:

  • serviciul de informații (spionaj) al Armatei Populare Naționale – Nationale Volksarmee (NVA)
  • administrația spionajului militar - Verwaltung Aufklärung
  • trupele de grăniceri - Die Grenztruppen

Toate acestea erau subordonate Direcției principale nr. 1 (Hauptabteilung I) a Stasi și controlată de aceasta.

După Reunificarea Germaniei din 1990[modificare | modificare sursă]

În Germania actuală există, încă din 1990, funcția de Comisar de stat pentru cercetarea și valorificarea actelor acumulate și arhivate de fostul Stasi, numit Comisarul federal pentru arhivele Stasi (în germană: Bundesbeauftragter für die Unterlagen des Staatssicherheitsdienstes der ehemaligen Deutschen Demokratischen Republik). El conduce oficiul de stat numit pe scurt Stasi-Unterlagen-Behörde, prescurtat BStU.

Scurt înainte de reunificarea Germaniei din 1990 o bună parte din aceste arhive a fost distrusă în ultima clipă de către angajații RDG, cu intenția ștergerii urmelor. Cu toate acestea partea salvată este încă foarte voluminoasă.

Relativ de curând a ieșit la iveală că în acest oficiu de stat sunt angajați la ora actuală (2011) 47 de foști informanți ai Stasi de pe vremea RDG-ului, care au reușit să-și ascundă fosta ocupație și să se infiltreze în structurile noi, democratice. Un studiu juridic recent [1] (în germană) arată printre altele că ei nu pot fi concediați cu ușurință, din motive legale.

Note[modificare | modificare sursă]

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • William Totok, „Dilemele moștenirii Stasi”, în: Noua Revistă de Drepturile Omului, nr. 2, 2005, pp. 37-54.
  • Georg Herbstritt, William Totok, „Dubla supraveghere. Scriitori germani din România în documente ale Stasi și ale Securității“, în: Timpul, anul X, nr. 11 (131), 2009, pp. 12-15; și în: Caietele CNSAS, anul II, nr. 1(3), 2009, pp. 179-196