Ţinutul Secuiesc

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Salt la: Navigare, căutare
Teritoriile istorice ale Ţinutului Secuiesc

Ţinutul Secuiesc (maghiară: Székelyföld) este o zonă istorică din România, situată în estul Transilvaniei, locuită în majoritate de secui-maghiari şi împărţită în mod tradiţional în scaune (magh. "szék"), de unde numele de "székely", în română "secui"[1].

Ţinutul Secuiesc cuprinde cea mai mare parte din judeţele Covasna şi Harghita, precum şi o parte din judeţul Mureş, trei comune din judeţul Neamţ (Bicaz-Chei, Bicazu Ardelean şi Dămuc), o comună din judeţul Alba (Rimetea) şi o comună din judeţul Bacău (Ghimeş-Făget), înglobate cu ocazia reformei administrative din 1968 acestora din urmă judeţe.

Ţinutul Secuiesc nu are niciun statut administrativ, deşi există o mişcare pentru a crea o regiune autonomă secuiască în această regiune. Cel mai important oraş al Ţinutului Secuiesc este Târgu Mureş.

Cuprins

[modifică] Populaţie

Potrivit recensământului din anul 2002, în judeţele Harghita, Covasna şi Mureş trăiesc 668.471 de secui şi maghiari (59,2%), dintr-o populaţie totală de 1.129.522. În special în judeţele Covasna şi Harghita, secuii formează o majoritate de 73,8% şi respectiv 84,1%.[2][3][4]

[modifică] Activitatea UDMR

 Punctul de vedere neutru al acestui articol sau al acestei secţiuni este disputat.
Vă rugăm consultaţi părerile exprimate în pagina de discuţii.
Vă rugăm nu ştergeţi eticheta până la rezolvarea disputei

După 1989 UDMR a încetinit dezvoltarea economică a zonelor secuieşti. Astfel, în cazul judeţului Covasna, de teama unei "diluări etnice" produsă de o eventuală migraţie a etnicilor români din alte judeţe, s-a dus o politică de descurajare a investitorilor care ar fi dorit să investească în această zonă.[5][6][7] În ciuda acestui fapt, liderii UDMR insistă să acuze Bucureştiul pentru înapoierea economică din zona secuimii, încercând astfel să găsească un pretext pentru justificarea necesităţii unei autonomii.[8] Marko Bela vorbeşte de o "dezavantajare bugetară" faţă de judeţele secuieşti[9] în ciuda faptului că aceste judeţe sunt printre cele cu cea mai mică contribuţie la bugetul României; astfel, de exemplu judeţul Covasna a avut în anul 2006 o contribuţie medie de doar 1.535 lei/cap de locuitor (locul 36 pe ţară), adică de aproape 10 ori mai puţin decât contribuţia medie pe cap de locuitor a unui bucureştean (14.827 lei).[10] Liderii UDMR vor de asemenea crearea unei regiuni de dezvoltare formată din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş.[11]

[modifică] Scaunele secuieşti

Scaunele secuieşti, existente până la reforma administrativă a Regatului Ungariei din 1876, sunt următoarele:

  • Scaunul Odorhei/Udvarhelyszék (având în componenţă scaunele filiale Brăduţ/Bardóc fiúszék şi Cristur/Keresztúr fiúszék),
  • Scaunul Ciuc/Csíkszék (având în componenţă scaunele filiale Giurgeu/Gyergyó fiúszék şi Caşin/Kászon fiúszék),
  • Trei Scaune/Háromszék (având în componenţă scaunele Şepşi/Sepsiszék, Kézdi/Kézdiszék şi Orbai-Covasna/Orbaiszék, precum şi scaunul filial Miclăuş/Miklósvár fiúszék),
  • Scaunul Mureş/Marosszék,
  • Scaunul Arieş/Aranyosszék.

[modifică] Oraşele Ţinutului Secuiesc

Oraşele de mai jos sunt localităţi care se regăsesc pe teritoriul fostelor scaune secuieşti desfiinţante de autorităţile maghiare în 1876:

[modifică] Controverse

În februarie 2007, Consiliul Naţional Secuiesc, o organizaţie care apară drepturile secuilor din Romania, a organizat un sondaj de opinie în vederea obţinerii autonomiei Ţinutului Secuiesc. În presă acest sondaj de opini a fost deseori prezentat drept "referendum", deşi tehnic vorbind nu a fost. Autorităţile române au declarat că acest act nu este ilegal [12], dar este "la limita extremă a legii" (organizarea şi desfăşurarea referendumului putând fi reglementate numai prin legi organice conform art. 73, punctul 3, alineatul d) din Constituţia României). Aceeaşi poziţie a avut-o toată clasa politică din România, inclusiv UDMR. [13]

[modifică] Note

  1. ^ DEX online - secui
  2. ^ Rezultatele recensământului din 2002 pentru judeţul Covasna.
  3. ^ Rezultatele recensământului din 2002 pentru judeţul Harghita.
  4. ^ Rezultatele recensământului din 2002 pentru judeţul Mureş.
  5. ^ UDMR a blocat investitiile in Covasna pentru a nu "dilua populatia"
  6. ^ UDMR a stopat dezvoltarea Covasnei, pentru a nu "dilua populatia autohtona"
  7. ^ UDMR a blocat investitiile in Covasna pentru a nu "dilua populatia"
  8. ^ "[...situaţia în care se află Ţinutul Secuiesc a avut drept cauze şi unele decizii luate la Bucureşti, în legătură cu dezvoltarea infrastructurii şi in vestiţiile bugetare, şi care nu au fost de bun augur."
  9. ^ "[...după 1989 nu a existat un proiect central de dezvoltare a celor două judeţe şi a continuat dezavantajul bugetar faţă de acest ţinutdupă 1989 nu a existat un proiect central de dezvoltare a celor două judeţe şi a continuat dezavantajul bugetar faţă de acest ţinut."
  10. ^ Bugetul ţării pe cap de român: topul judeţelor
  11. ^ http://www.ziua.ro/news.php?data=2009-01-16&id=19435
  12. ^ http://www.livenews.ro/Article.aspx?ID=10974
  13. ^ http://www.protv.ro/stiri/politic/udmr-nu-e-de-acord-cu-referendumul-pentru-autonomia-tinutului.html

[modifică] Legături externe

[modifică] Vezi şi

v • d • m
Regiuni istorice ale României
Regiuni Regiunile României
Subregiuni istorice
Adus de la http://ro.wikipedia.org/wiki/%C5%A2inutul_Secuiesc
Unelte personale