Fraterna Unio din 1437
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Fraterna Unio (în română Uniunea Frăţească), cunoscută şi sub numele greşit de Unio Trium Nationum deşi părţile semnatare au fost patru[1], a fost un pact de ajutor reciproc încheiat pe parcursul Răscoalei de la Bobâlna în data de 16 septembrie 1437 între marea nobilime, cler, orăşenii saşi şi răzeşii secui. Înţelegerea a fost semnată la Căpâlna, aflată pe atunci în comitatul Dăbâca.
Uniunea a fost încheiată ca răspuns la Răscoala de la Bobâlna. După ce au precizat care va fi modul de aprovizionare a armatei în timp de război, cei care au iniţiat pactul au hotărât ca atunci când una dintre părţi va fi atacată şi va cere ajutor ceilalţi să fie datori să-i dea ajutor. Deşi înţelegerea este cunoscută în istorie sub numele de Unio Trium Nationum, această sintagmă nu apare ca atare în textul pactului, ci ca Fraterna Unio.
„În secolul al XV-lea au fost mai multe răscoale în Europa împotriva exploatării boiereşti, a nobilimii mari proprietare în general. Regele Ungariei, Ludovic I cel Mare i-a scos pe ţărani, în 1365 de sub autoritatea comiţiilor regali şi i-a pus sub jurisdicţia moşierilor. Aceştia i-au privat pe ţărani de dreptul lor de până atunci la strămutare liberă. Nemulţumirea a fost şi mai mare pe domeniile bisericeşti: episcopul a pretins plata dijmei în bani, iar ţăranii sărăciţi n-au putut face faţă acesteia. În 1437, în părţile de mijloc ale Ardealului a izbucnit 'răscoala ţăranilor din judeţe. La început ţăranii au luptat împotriva trupelor voievodului, repurtând victorii, dar după ce nobilimea i-a chemat în ajutor pe secui şi pe saşi (la care nu au existat iobagi), răscoala a fost înăbuşită. Cele trei naţiuni au încheiat o înţelegere în 1437 în comuna Căpâlna (judeţul Szolnok-Doboka), în care s-au obligat la ajutor mutual împotriva pericolului lăuntric: (ţăranii) şi a duşmanului dinafară: turcii. În manuale de istorie româneşti se scrie deobicei despre răscoala ţăranilor “români şi maghiari”.”
Uniunea a stabilit eliminarea completă a iobagilor din viaţa politică şi socială din Transilvania, deşi ei formau vasta majoritate a populaţiei. Poziţia românilor transilvăneni, marea majoritate dintre ei iobagi, era mult mai dificilă, deoarece Unio Trium Nationum excludea în mod tacit grupul etnic român (Universitas Valachorum) din Uniune şi de la orice formă de participare politică sau socială. Ei erau consideraţi doar o naţiune "tolerată", acest statut fiind menţinut până la desfiinţarea iobăgiei şi a sistemului politic medieval în timpul împăratului Iosif al II-lea.
[modifică] Note
- ^ Constantin C. Giurescu, Istoria României în date, Bucureşti 1971, pag. 91.
- ^ Allain Du Nay - Români şi maghiari în vârtejul istoriei (2001, Ed. Matthias Corvinus, Buffalo - Toronto)[1]
 |
Acest articol despre un subiect legat de istoria României este deocamdată un ciot. Puteţi ajuta Wikipedia prin completarea sa. |
