Târgu Secuiesc

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Târgu Secuiesc
Kézdivásárhely
—  Municipiu  —
Vedere panoramică spre Târgu Secuiesc
Târgu Secuiesc se află în Romania
{{{alt}}}
Târgu Secuiesc
Poziția geografică
Târgu Secuiesc se află în Județul Covasna
{{{alt}}}
Târgu Secuiesc
Localizarea satului pe harta județului Covasna
Coordonate: Coordonate: 46°0′0″N 26°8′0″E / 46.00000°N 26.13333°E / 46.00000; 26.1333346°0′0″N 26°8′0″E / 46.00000°N 26.13333°E / 46.00000; 26.13333

Țară  România
Județ Covasna

SIRUTA 63740
Atestare documentară 1407

Localități componente Lunga

Guvernare
 - Primar Tiberiu Bokor (UDMR, ales 2012)

Populație (2011)[1][2]
 - Total 18.491 locuitori
 - Recensământul anterior, 2002 20.488 locuitori

Poziția localității Târgu Secuiesc

Târgu Secuiesc (maghiară Kézdivásárhely, germană Szekler Neumarkt) este un municipiu din județul Covasna, România, totodată centrul scaunului istoric secuiesc Kézd.

Geografie[modificare | modificare sursă]

Demografie[modificare | modificare sursă]



Circle frame.svg

Componența etnică a municipiului Târgu Secuiesc

     Români (6.99%)

     Maghiari (88.1%)

     Romi (1.51%)

     Necunoscută (3.25%)

     Altă etnie (0.12%)



Circle frame.svg

Componența confesională a municipiului Târgu Secuiesc

     Ortodocși (5.53%)

     Romano-catolici (69.26%)

     Reformați (20.14%)

     Necunoscută (3.28%)

     Altă religie (1.76%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația municipiului Târgu Secuiesc se ridică la 18.491 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 20.488 de locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt maghiari (88,11%). Principalele minorități sunt cele de români (6,99%) și romi (1,51%). Pentru 3,26% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt romano-catolici (69,27%), dar există și minorități de reformați (20,14%) și ortodocși (5,54%). Pentru 3,29% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[3]

Evoluția populației la recensăminte:


Istoric[modificare | modificare sursă]

Târgu Secuiesc a fost sediul garnizoanei celui de-al Doilea Regiment Secuiesc de Infanterie, în cadrul Graniței Militare Transilvănene.

Primari[modificare | modificare sursă]

  • 2004-2008: Sándor Török (UDMR)
  • 2008-2012: Károly Rácz (PCM)
  • 2012-20..: Bokor Tibor (UDMR)

Obiective turistice[modificare | modificare sursă]

Centrul istoric[modificare | modificare sursă]

Kezdi centre3.JPG

Centrul de formă ovală, care a fost și piața orașului, are un stil unic în Europa: din el ies în forma razelor soarelui așa-numitele "udvarterek" (în traducere aproximativă "curți"), niște străduțe înfundate (în oraș există 72 asemenea "străduțe"). Acestea au luat ființă odată cu dezvoltarea orașului, cănd familiile de meștesugari au început să construiască în grădinile din spatele clădirilor principale (care dădeau spre centru) alte case, cu acces ușor în piață. Pe ultimul teren construibil au fost ridicate case în așa fel încât să blocheze accesul din afara pieței. Accesul în centru se face prin patru străzi de la "colțul" pieții. Începând cu deceniul al optulea al secolului 19, casele mici, de lemn, ale meșteșugarilor au fost înlocuite treptat de casele din piatră, etajate, ale negustorilor. Imaginea panoramică a orașului reflectă centrul mic, îngust, datorat aglomerării caselor.

Primăria orașului[modificare | modificare sursă]

În colțul nord-vestic al centrului este așezată clădirea cu două etaje a Primăriei. A fost ridicată în 1907 pentru Casa de economii și ajutor. Destinația clădirii s-a schimbat de-a lungul timpului. În 1945 a devenit sediul partidului comunist. Până în decembrie 1989 în clădire se afla și Consiliul Popular. Astăzi este sediul administrației locale.

Pe latura nord-vestică a centrului istoric se află Casa de Cultură a orașului, construită în anii 1903-1904. Are o sală de teatru cu 500 de locuri și o sală de conferințe de 200 de locuri; pe lângă acestea, clubul, spațiile expoziționale, galeria permanentă și sălile de repetiții asigură activitatea ei variată. Aici este sediul teatrului popular "Boér Géza", al universității populare, al formalției de dansuri populare "Vigadó" și al asociației de cultură Molnár Józsiás". Se asigură și ateliere de lucru " celor cinci artiști plastici ai orașului și unui sculptor popular în lemn.

La sfârșitul secolului trecut, pe partea vestică a centrului istoric s-a reconstruit sau renovat aproape fiecare casă potrivit stilului secesionist caraeteristic epocii. Șirul clădirilor vestice este încheiat de biserica reformată. Lângă ea începe strada Gábor Áron, care duce la Brașov, dinspre centru înspre sud-vest. În capul străzii se înalță biserica reformată, clădită în 1907, iar la capătul străzii casa, marcată cu placă memorială, a lui Turóczi Mozes, unde s-au turnat tunurile pentru revoluția din 1848-1849. În piațeta din fața casei s-a ridicat bustul lui Turóczi Mozes, realizat de scufptorul Vetró András în 1993. Pe latura sudică, la începutul străzii Gábor Áron este așezată acea clădire etajată care a fost sediul cazinoului timp de peste cincizeci de ani. Cea mai impunătoare clădire a laturii sudice este casa ridicată de familia Csiszár la sfârsitul secolului trecut. Parterul acesteia a servit scopurilor comerciale chiar si în trecut..

Spre Kanta[modificare | modificare sursă]

Părăsind centrul istoric al orașului spre nord, prin strada Toamnei, ajungem în cartierul Kanta. În imobilul din capul străzii, în clădirea cu două etaje, ornată cu stema familiei Jancsó din Lunga, se aflau în secolul trecut poșta orașului și sediul Cercului civic de lectură. La parter a funcționat mult timp un restaurant, astăzi servește scopurilor comerciale

Muzeul Breslelor[modificare | modificare sursă]

Muzeul orașului Târgu-Secuiesc a fost inaugurat în primăvara anului 1972 în clădirea fostei primării. În sălile destinate meșteșugarilor tradiționali (olari, cizmari, pantofari, tăbăcari, cojocari, fierari, lăcătuși, turtari, pălărieri, croitori și tâmplari) pot fi văzute unelte, produse și instalații ale atelierelor acestor meșteșugari.

Pe lângă exponatele realizate din truda meșteșugarilor, se păstrează în fiecare sală documente scrise, steaguri, lăzi, table ale diferitelor bresle și asociații meșteșugărești

Expoziția cu caracter istoric ilustrează dezvoltarea economico-socială a orașului. Documentele revoluției de la 1848-1849 au fost așezate într-o sală separată.

În sălile destinate artei plastice se organizează expoziții periodice din lucrările artiștilor invitați.

O notă distinctă a colectiilor muzeale o constituie cele aproape două sute de păpuși, majoritatea îmbrăcate în port popular unguresc. Din punctul de vedere al răspândirii teritoriale sunt reprezentate aproape toate ținuturile din Ardeal, iar temporal acoperă aproximativ un secol, constituind o valoare etnografică inestimabilă.

Muzeul Breslelor funcționează ca unitate externă a Muzeului Național Secuiesc, din Sfântu Gheorghe [4]

Biserica Romano-Catolică[modificare | modificare sursă]

Construcția barocă a bisericii catolice a fost începută în 1701 , pe locul bisericii de lemn, mutată din Estelnic. Piatra de temelie a fost depusă în 1722, construcția ei a durat peste șapte decenii. A fost sfinițită în 1796 în onoarea Sfintei Treimi. De atunci a fost de mai multe ori deteriorată de cutremure, distrusă de incendii. A fost renovată integral în 1996. În cripta de sub sacristie se odihnesc rămășițele pământești ale dreptcredinciosului și fondatorului de școală Nagy Mózes.

Biserica Reformată-Calvină[modificare | modificare sursă]

Aspectul centrului istoric al orașului este definit de masiva Biserică Reformată-Calvină, una din cele mai mari biserici din Ardeal (cu o capacitate de 1.000 de locuri). A fost ridicată în stil baroc și neoclasicist între 1770-1782, pe fundamentul unei bisericuțe de lemn de la începutul secolului al XVII-lea. A fost o biserică fortificată. În timpul marelui incendiu din 1834 s-au distrus turlele și structura acoperișului, fiind reconstruite în patru ani, iar turla de la intrarea vestică a fost ridicată în 1846. Pe această turlă este instalată anetena postului de radio "Siculus". Prima orgă a bisericii a fost realizată în 1757 de un meșter necunoscut. Orga din imagine, cea de azi, datează din 1861, fiind opera vestitului constructor de orgi, Kolonics Istvân, stabilit în orașul nostru.

Curțile orașului[modificare | modificare sursă]

Târgu-Secuiesc are un centru caracteristic, unic și pe plan național. Din piața de altădată răsar în toate direcțiile șiruri de case așezate una lângă alta.

Terenul îngust dintre case a fost folosit drept curte de familiile locatare, de aceea au primit numele acestora. Odată cu dezvoltarea orașului curțile s-au înmulțit, iar pentru o orientare mai ușoară primăria a introdus numerotarea lor. Astăzi seria curților se încheie cu numărul 73. Curțile erau cândva închise, azi majoritatea sunt deschise, devenind străzi.

Balcoane, porți vechi și noi din fier forjat[modificare | modificare sursă]

Balcoanele din fier forjat au fost realizate la sfârșitul secolului trecut, au ornat casele negustorilor, respectând stilul epocii

Personalități[modificare | modificare sursă]

Imagini[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Târgu Secuiesc