Bilbor, Harghita
| Bilbor | |
| — Sat — | |
| Biserica Sf. Nicolae | |
| Localizarea satului pe harta României | |
| Bilbor în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-73 | |
| Coordonate: Coordonate: | |
|---|---|
|
|
|
| Țară | |
| Județ | |
| Comună | Bilbor |
| Atestare documentară | 1751 |
|
|
|
| Altitudine | 917[1] m.d.m. |
|
|
|
| Fus orar | EET |
| - Ora de vară (DST) | EEST (UTC+3) |
| Cod poștal | 537020 |
| Prefix telefonic | +40 x66[2] |
|
|
|
| Bilbor în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-73 | |
| modifică |
|
Bilbor (în maghiară Bélbor, în germană Belbern) este un sat din județul Harghita, Transilvania, România. Este reședința comunei Bilbor.
Cuprins |
[modificare] Date geografice
Localitatea Bilbor este localitatea cea mai nordică din Județului Harghita,[3] fiind aflată în depresiunea cu același nume la o altitudine de 900-1053 m în mijlocul unei întinse păduri de conifere . Comuna este cea mai bogata așezare din județ in privința izvoarelor de apă minerală . Și-a caștigat renumele de cea mai nepoluată locație a României.
Depresiunea este închisă spre vest de Munții Călimani, la sud de Munții Giurgeu prin grupa nordică a acestora Munții Borsecului și la est de Munții Bistriței. Relieful depresionar este doar ușor denivelat, fiind însă pitoresc și bine populat.
Căi de acces:
- rutier:
- spre sud cu deschidere la DN15 se găsesc DJ174A : 1) Bilbor – Secu prin Pasul Răchitiș care este și cel mai practicabil și de asemenea singurul (parțial) asfaltat ( cu ieșire orientată spre SV la vest de Pasul Creanga spre Toplița ); 2) DJ174B : Bilbor – Capu Corbului (orientat spre SE la est de Borsec spre Tulgheș ), drum de pămînt aproape impracticabil cu autoturismul situat pe valea Bistricioarei , optimizat pentru exploatarea lemnului.
- spre nord cu deschidere spre DJ174 care merge prin Pasul Păltiniș la Vatra Dornei , se găsește DJ174A Bilbor - Drăgoiasa - Păltiniș cu trecere prin Pasul Bursucăriei . Este drum de pămînt, practicabil relativ dificil.
- feroviar: cea mai apropiată stație de cale ferată este Toplița aflată la 28 km.
[modificare] Istoric
Prima atestare documentară datează din anul 1751 sub denumirea de Bélbor. Originea denumirii este neclară: după unii istorici români (printre care O.C. Tăslăuanu ) se menționează două variante: - BEL (bel, beljebb - mai jos de) BOR (Borsec), - BÉL (a) BOR (a). De-a lungul timpului, satul este menționat cu diferite denumiri: Belvor (pe hărțile Iosefine din 1769-1773), Bélbor (1788,1806), Bélabora (1850),Gyergyó-Bélbor (1851), Bélbor, iar după 1918, Bilbor. Conform informațiilor culese din folclor, prima denumire a fost "Satul lui Stan".
[modificare] Hidrografie Floră Faună
Depresiunea este brăzdată de apele Râului Bistricioara și ale afluenților ei.
În zonă se află 2 tinoave: Mlaștina mare a Bilborului și Dobreanu
Jneapanul, tisa, trestia de câmp, zâmbrul, cimbrișorul, garofița pitică sau bujorul de munte sunt cateva din speciile rare care traiesc si se dezvolta în depresiune.
Pădurile ocrotesc animale protejate prin lege precum cocoșul de mesteacan, jderul, barza alba sau ursul brun.
[modificare] Populație
În anul 1850, populația satului era de 628 locuitori din care 575 români, 35 maghiari și 12 rromi. La recesământul din anul 2002 au fost 2859 locuitori din care: 2843 români și 16 maghiari.
[modificare] Activități economice
- Expolatarea lemnului
- Creșterea animalelor
- Exploatarea apelor minerale
[modificare] Posibilități de Cură (hidrominerală sau cu peloizi )
Majoritatea izvoarelor minerale (aproape 700) se află în partea vestică a depresiunii pe malul drept al Râului Bistricioara , pe malul stâng găsindu-se în general izvoare de apă dulce. Doar 17 sunt analizate și cu posibilități de captare și exploatare. De regulă acestea sunt bicarbonatate, calcice, magneziene, sodice, carbogazoase, hipotone. Unele sunt bogate în fluor, litiu, brom, iod, cupru, zinc, radiu și radon. [necesită citare]
Izvoarele mai importante sunt (cu indicarea elementului mineral caracteristic): Borkut - Filipescu - litiu și mangan, Huruba - acid boric -, Dobreanu - cupru, Șeștina, Truță Nr.2 - sulf, Vâlcănești nr.1,2,3 și Iacobești, Hangan-Albu.
Indicații [4] :
- Apele minerale din Bilbor sunt folosite pentru vindecarea bolilor aparatului digestiv, gastrite cronice hipoacide, dispepsii posthepatitice, boli cronice ale căilor biliare, ficat operat, litiaze renourinare după glomerulonefrite.
- Apele Băii Dobreanu (amenajate prin bazin căptușit cu lemn) [5] , bogate în dioxid de carbon, calciu, bicarbonat, magneziu, hidrogen sulfurat sunt indicate în cură externă.
- Se folosesc și ca ape de masă.
Datorită gradului înaintat de descompunere turba din Mlaștina Dobreanu se poate folosi în balneoterapie.
[modificare] Valorile turistice
- Biserica de lemn cu hramul "Sf. Nicolae" , monument istoric. A fost construită între anii 1795-1797 fiind considerată monument arhitectural și se află în estul localității. Are picturi murale valoroase, de asemenea cele zece icoane din biserică sunt capodopere ale artei naive. Trebuie amintită de asemenea poarta din lemn a cimitirului.
- Biserica de lemn romano-catolică, monument istoric, construcție începutul secolului al XX-lea
- Școala (Bilbor, str. Principală 127), construcție 1936-1938, monument istoric
- Primăria (Bilbor, str. Principală 120), construită între anii 1936-1938, monument istoric
- Izvoarele de apă minerală .
- Rezervația Mlaștina Dobreanu întinsă pe o suprafață de 4 hectare - mereu alimentată de izvoare de apă minerală , de unde și denumirea de „Mlaștina cu borviz”. În rezervație se află turbă și tufuri calcaroase ce înglobează relicte ale vegetației de tundră și rămașițe ale plantelor din era glaciară.
- Rezervația de mesteacăn pitic (Betula nana) de pe Pârâul Rușilor cu suprafață de 0,2 ha.
- Memorialul Eroilor militari - se află lîngă Biserica Sf. Nicolae
[modificare] Obiective turistice de vecinătate
- Stațiunea Borsec - Complexul carstic Scaunul Rotund , carierele de travertin , izvoarele minerale, pîrtiile de schi
- Toplița - Pârtia de schi și Biserica de lemn din 1847, Ștrandurile Bánffy și Urmánczy
- Ditrău - Catedrala romano-catolică
- Lăzarea - Castelul nobiliar renascentist
- Gheorghieni - Parcul dendrologic Csíky
- Râul Mureș - Valea superioară cu Defileul Toplița - Deda
- Tulgheș: Bisericuța de lemn (1790) – unde se afla si „Cimitirul eroilor din primul razboi mondial”; Rezervația Pietrele Roșii (1215 m) - delataplanorism, ascensiuni,belvedere; Piatra Runcului (1425 m); Platoul Comarnicului; Rezervația de stejar; Cazărmile armatei austro-ungare (actual spital de boli mintale)
- Comuna Panaci : Pasul Păltiniș (drum pavat cu bârne de lemn), Catedrala munților (din piatră vulcanic, pictată atât la exterior cât și la interior), Schitul Piatra Tăieturii.
- Comuna Șaru Dornei: Megaliții de pe Poteca celor 12 Apostoli și Moara Băuca din Gura Haitii, Casa Muzeu a Familiei Pața, Rezervația naturală Tinovul Șaru Dornei.
- Stațiunea Vatra Dornei
- Trasee turistice pe Platoul Călimanilor,în Munții Borsecului sau Munții Bistriței
[modificare] Personalități
- Octavian Tăslăuanu (n. 1876 - d. 1942), scriitor, redactor
[modificare] Legături externe
- ro Trasee turistice în masivele muntoase înconjurătoare
- Reportaj din Bilbor în revista Formula As
- Despre comunele Păltiniș și Șarul Dornei
- Catedrala Munților
- Poteca tematică a celor 12 Apostoli
[modificare] Bibliografie
- Munții Giurgeului (+ Harta) din Colecția Munții Noștri – apărută în 1974 la Întreprinderea poligrafica Sibiu
- Harta zonei
- Harta Munții Călimani Est
- Hartă Munții Bistriței
- Prezentare a localității în Pagina Județului Harghita
- Site-ul comunei Bilbor
[modificare] Note
- ^ Google Earth
- ^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom: 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
- ^ Despre Bilbor pe Hoinari.ro
- ^ Cura balneoclimaterică, indicații și contraindicații - Autor colectiv sub egida Ministerului Sănătății, publicat la Editura Medicală București în 1986
- ^ Date de la fața locului despre Mlaștina Dobreanu
|
||||||||||||||||