Baraolt

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Baraolt
Barót
—  Oraș  —
Centrul orașului Baraolt
Centrul orașului Baraolt
Stema Baraolt
Stemă
Baraolt se află în România
{{{alt}}}
Baraolt
Poziția geografică
Coordonate: Coordonate: 46°4′30″N 25°36′0″E / 46.07500°N 25.60000°E / 46.07500; 25.6000046°4′30″N 25°36′0″E / 46.07500°N 25.60000°E / 46.07500; 25.60000

Țară  România
Județ Covasna

SIRUTA 63447
Atestare documentară 1224

Localități componente

Guvernare
 - Primar István Nagy (Partidul Civic Maghiar,02004)

Suprafață
 - Total 128,48  km²

Populație (2011)[1][2]
 - Total 8.672 locuitori
 - Densitate 81 loc./km² 
 - Recensământul anterior, 2002 9.670 locuitori

Poziția localității Baraolt

Baraolt (în maghiară Barót, în germană Boralth) este un oraș în județul Covasna, Transilvania, România.

Fost oraș minier, în prezent axat pe industria prelucrării lemnului, cu o populație majoritar maghiară, prezintă posibilități de dezvoltare în domeniul turismului rural. Orașul este străbătut de râul Baraolt.

Așezare[modificare | modificare sursă]

Orașul Baraolt se află situat la nord-vestul județului Covasna, la limita de vest cu județul Brașov, pe cursul pârâului cu același nume, în Depresiunea Baraolt, la o altitudine de de 460-500 m.

Demografie[modificare | modificare sursă]



Circle frame.svg

Componența etnică a orașului Baraolt

     Români (2.83%)

     Maghiari (93.73%)

     Romi (1.03%)

     Necunoscută (2.21%)

     Altă etnie (0.17%)


Circle frame.svg

Componența confesională a orașului Baraolt

     Ortodocși (2.47%)

     Romano-catolici (28.5%)

     Reformați (46.64%)

     Unitarieni (16.09%)

     Necunoscută (2.45%)

     Altă religie (3.81%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Baraolt se ridică la 8.672 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 9.670 de locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt maghiari (93,74%). Principalele minorități sunt cele de români (2,84%) și romi (1,04%). Pentru 2,21% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, nu există o religie majoritară, locuitorii fiind reformați (46,64%), romano-catolici (28,51%), unitarieni (16,1%) și ortodocși (2,48%). Pentru 2,46% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[3]

Evoluția populației la recensăminte:


Istoric[modificare | modificare sursă]

Baraolt în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773Josephinische Landaufnahme pg227.jpg

Baraoltul a fost menționat pentru prima dată în anul 1224. În perioada interbelică a fost reședința plășii Baraolt, în cadrul județului Trei Scaune. Descoperirile arheologice ne dovedesc faptul că zona a fost locuită încă din 'eneolitic și epoca bronzului. Pe teritoriul acestei localități s-au găsit mai multe fragmente ceramice și un buzdugan de piatră din epoca bronzului timpuriu. Pe malul stâng al pârâului Baraolt, în locul numit "Pădurea Mare", se află o stațiune locuită în mai multe perioade istorice: în epoca bronzului (culturile Wietenberg și Noua), în perioada hallstattiană, în epoca dacică și în epoca premedievală. În anul 1960, cu ocazia săpăturilor de atunci, pe malul stâng al pârâului Baraolt s-au descoperit 13 gropi datând din epoca bronzului târziu. De pe terasa "Vecer" provine o urnă datând din prima epocă a fierului.

Localitatea Baraolt s-a dezvoltat începând cu anul 1839, datorită exploatării rezervelor de cărbune existente în subsolul acestei zone. Baraoltul devine oraș la începutul anului 1968.

Economie[modificare | modificare sursă]

Importanța economică a acestei localități o constituie activitatea de exploatare și prelucrare a lemnului, industria textilă și de confecții, industria producătoare de materiale de construcții, industria alimentară prin procesarea cărnii și a laptelui, agricultura, morăritul, panificația precum și transporturile, comerțul și serviciile.

Instituții culturale[modificare | modificare sursă]

Este axat pe obiecte din domeniul istoriei mineritului și breslelor,dar are și colecții de istorie locală. Deține și vase produse de glăjăriile din Ținutul Secuiesc și de olarilor din Bazinul Baraolt. Tot aici este expus și scheletul de mastodont, cu o vechime estimată de de trei milioane de ani, descoperit în cariera de lignit de la Racoșul de Sus. [4]

Obiective turistice[modificare | modificare sursă]

  • Biserica fortificată romano-catolică
  • Muzeul Depresiunii Baraolt

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Județul Covasna, Monografie, Stanca Constantin, Ráduly Gitta. Ed. Sport Turism București 1980.
  • Repertoriul Arheologic al județului Covasna, Seria Monografii Arheologice I. Valeriu Cavruc. ISBN 973-0-00-735-7
  • Județul Covasna, Ioan Pisota, Elena Mihai, Maria Ivănescu. Ed. Academiei R.S.R. București 1975

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Baraolt