Partidul Social Democrat

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Partidul Social Democrat
Preşedinte	Mircea Geoană
Fondat	Ianuarie 2001
Sediu	Şoseaua Kiseleff, 10 Bucureşti
Ideologie politică	Social-democraţie
Poziţie politică	Centru-stânga, Stânga
Afiliaţie internaţională	Internaţionala Socialistă
Afiliaţie europeană	Partidul Socialiştilor Europeni
Grup europarlamentar	Socialist
Culori	Roşu
Site web	www.psd.ro
Vezi şi	Politica României Partide politice Alegeri

Partidul Social Democrat (PSD) este un partid politic din România, unic reprezentant în Parlamentul României al social-democraţiei, actualmente la putere. Preşedintele partidului este Mircea Geoană, fost ambasador al României în Statele Unite ale Americii şi fost ministru de externe. PSD deţine 163 de reprezentanţi în parlament.

În anul 1996, PSD (pe atunci PDSR) a pierdut atât alegerile parlamentare cât si pe cele prezidenţiale. În anul 2000, Partidul Social Democrat (pe atunci PDSR) a câştigat alegerile prezidenţiale, prin persoana lui Ion Iliescu şi alegerile parlamentare, datorită alianţei politice Polul Social Democrat, ce a constat din PSD şi PUR.

În cadrul alegerilor generale din 2004, alianţa politică a candidat în aceeaşi formulă a Polulului Social Democrat (PSD+PUR) şi, deşi cele două partide au câştigat alegerile parlamentare cu o majoritate relativă de 37,16 % a locurilor din Senat şi cu una de 36,64 % pentru Camera Deputaţilor), datorită nealegerii candidatului PSD la funcţia de preşedinte al României, Adrian Năstase, per ansamblu gruparea a pierdut controlul puterii. PUR (Partidul Umanist Român), actualul Partid Conservator, a părăsit alianţa cu PSD după alegeri la presiunile preşedintelui Traian Băsescu, care a refuzat să numească un premier din afara aliaţei D.A. şi a ameninţat cu alegerile anticipate, în favoarea unei coaliţii de guvernare cu PD, PNL şi UDMR. După aprilie 2007, când Partidul Democrat a fost eliminat din Guvern, PSD a susţinut un guvern minoritar format doar din PNL şi UDMR.

La alegerile parlamentare din 2008, a participat într-o alianţă cu PC, alianţă care a obţinut cu 3 mandate mai putin decât primul partid clasat, PD-L. În urma negocierilor ce au survenit alegerilor generale, s-a stabilit o coaliţie de guvernare cuprinzând Partidul Democrat Liberal şi Alianţa PSD+PC, care împreună deţin 75% din totalul mandatelor Parlamentului României.

În urma remanierii Ministrului Administraţiei şi Internelor de către Premierul Emil Boc, PSD a părăsit Guvernul Emil Boc pe data de 2 octombrie 2009.

Cuprins 1 Viziune 2 Simbolistică 3 Istoric 3.1 Referendumul pentru votul uninominal 2007 4 Structură 4.1 Structura Centrală 4.1.1 Tineretul Social Democrat 4.1.2 Organizaţia de Femei 4.1.3 Liga Pensionarilor 4.1.4 Relaţia cu societatea civilă 4.2 Structura Locală 5 Conducerea FSN, FDSN, PDSR şi PSD 6 Bibliografie 7 Legături externe

[modifică] Viziune

Pe parcursul ultimului deceniu al secolului trecut, partidele care au format PSD au avut programe şi practici de guvernare variind de la socialism democratic (PSM, PS) şi social-democraţie (PSDR), la un mix de democraţie-socială şi pragmatism în ale guvernării (PDSR).

PSD, format în 2001 prin uniunea Partidului Democraţiei Sociale din România cu Partidul Social Democrat Român, are o doctrină social-democrată aflată în legătură cu social-democraţia europeană contemporană. La originea sa stă Conferinţa "Social Democraţia în România. Viitorul 2000", organizată în 1998 de către Fundaţia Friedrich Ebert, la care au participat PDSR, PSDR, Partidul Socialist (care apoi a fuzionat cu PSDR), Alianţa pentru România (care a parăsit apoi stânga, alipindu-se la PNL) şi Partidul Democrat (care a parăsit apoi stânga, aderând la mişcarea populară). Scopul acestei conferinţe a fost unificarea stângii româneşti şi creionarea unui program de racordare a acesteia la social-democraţia europeană. Ideile, teoriile şi tezele elaborate iniţial au fost puse la baza strategiei şi programului de guvernare din perioada 2000-2004, iar rectificarea lor în practica guvernării a adus corectivele de rigoare.

În cursul legislaturii curente Partidul Social Democrat şi-a reorientat majoritatea politicilor, trecând din logica sfârşitului tranziţiei şi a integrării europene, la un curs de acţiune de factură social-democrată şi progresistă. Politicile susţinute de PSD începând cu 2004, subsumate proiectului România Socială, sunt detaliate mai jos.

[modifică] Simbolistică

Semnul electoral al Partidului Social Democrat constă în trei boboci de trandafir ce au la baza tulpinilor înscrisă denumirea prescurtată a partidului – PSD. Fondul semnului electoral este roşu, iar desenul celor trei trandafiri precum şi iniţialele partidului sunt de culoare albă. Începând din 2006 PSD foloseşte şi o formă simplificată a semnului electoral, făra cei trei trandafiri, constând dintr-un părtat roşu pe care sunt scrise cu alb iniţialele partidului în treimea inferioară. Trandafirii reprezintă simbolul partidelor social-democrate din Europa şi întreaga lume. În România trandafirul este folosit şi de către PD, probabil ca element vestigial al fostei sale apartenenţe la Internaţionala Socialistă.

Pâna in 2006 culorile partidului au fost albastru şi alb, fiind înlocuite cu roşu şi alb pentru a marca apartenenţa la Partidul Socialiştilor Europeni şi la tradiţia social-democrată europeană.

Mottoul PSD este "Pe primul loc oamenii". Între 2005 şi 2006 a fost folosit mottoul: "PSD - Un Nou Capitol".

După rebrandingul din 2006, presa a catalogat în mod eronat doua simboluri folosite la diferite evenimente publice drept noi loguri ale PSD. Este vorba de logoul Programului Managerilor de Campanie al PSD (un stol de cocori albi pe fond roşu), şi de mascota folosita cu ocazia sărbătoririi zilei de 1 mai în 2007 (o furnică albă pe fond roşu).

[modifică] Istoric

După Revoluţia din 1989, perioada de tranziţie de la comunism la democraţie a fost gestionată, în mare parte, de partide cu vocaţie social-democrată. Partidul Social Democrat actual se consideră continuatorul mişcării social democrate de dinaintea instaurării dictaturii comuniste.

Din punct de vedere cronologic, primul partid social-democrat apărut pe scena politică românească după căderea regimului comunist a fost Partidului Social Democrat Român (17 ianuarie 1990). PSDR s-a declarat continuator al social-democraţiei româneşti interbelice. Beneficiind de legitimitate istorică, PSDR nu a reuşit, însă, să obţină şi o legitimitate electorală aptă de a-l face să exercite o influenţă semnificativă asupra actului de guvernare. După o alianţă temporară cu CDR, PSDR s-a aliat cu PD în vederea participării la alegerile parlamentare din 1996. Noua alianţă, Uniunea Social Democrată a participat la guvernare în cadrul coaliţiei CDR-USD-UDMR, dar existenţa sa a fost de scurtă durată. După eşecul acestei guvernări, dezamăgit de colaborarea cu PD şi confruntat cu riscul de a nu mai intra în Parlament, PSDR a decis în 2001 fuziunea cu PDSR şi formarea Partidului Social-Democrat (PSD).

La 6 februarie 1990 s-a înscris în registrul partidelor politice Frontul Salvării Naţionale, rezultat al transformării FSN din organ provizoriu al puterii de stat în mişcare populară. În aprilie 1990 a avut loc prima Conferinţă Naţională a FSN, care l-a ales în funcţia de preşedinte pe Ion Iliescu. Deşi a câştigat alegerile din 20 mai 1990, FSN era în pragul destrămării. Convenţia Naţională a FSN din 16-17 martie 1991 a fost momentul primei încercări de aşezare pe baze doctrinare a partidului. Potrivit moţiunii „Un viitor pentru România”, FSN era definit ca un „partid de centru stânga care se inspira din valorile social-democraţiei moderne europene”. Conventia FSN din 27-29 martie 1992 a fost momentul în care diferenţele de viziune au determinat divizarea FSN. Susţinătorii moţiunii „Viitorul - Azi” au câştigat în urma votului iar Petre Roman a devenit preşedintele FSN. Grupul celor care au pierdut alegerile în interiorul FSN s-a desprins şi a format un nou partid, Frontul Democrat al Salvării Naţionale. La prima Conferinţă Naţională a noului partid, care a avut loc în 27-28 iunie 1992, s-a hotărât susţinerea lui Ion Iliescu pentru alegerile prezidenţiale. Susţinătorii moţiunii „Viitorul- Azi”, deşi au reuşit să se impună în interiorul FSN, au pierdut alegerile parlamentare din 1992. Ulterior, FSN şi-a schimbat denumirea în Partidul Democrat (PD).

La alegerile parlamentare din 27 septembrie 1992 FDSN, proaspăt înfiinţat după sciziunea FSN, a obţinut primul loc, iar Ion Iliescu a devenit preşedintele României cu 61,5% din voturi. La un an de la constituire, FDSN şi-a reafirmat orientarea social-democrată, cu prilejul Conferinţei Naţionale din 9-10 iulie 1993, când şi-a schimbat denumirea în Partidul Democraţiei Sociale din România. Totodată s-a realizat şi fuziunea prin absorbţie cu Partidul Solidarităţii Sociale, Partidul Republican, Partidul Cooperatist şi Partidul Socialist Democratic din România. Aflat la guvernare în legislatura 1992-1996, PDSR a suferit un proces accentuat de erodare şi a pierdut alegerile din toamna anului 1996. Între anii 1996-2000, PDSR s-a aflat în opoziţie, perioadă în care a acumulat o experienţă extrem de importantă şi şi-a construit în mod realist şi pragmatic strategia pentru a reveni la putere.

În anul 2000, PDSR împreună cu PSDR şi PUR, partid de orientare social-liberală, au constituit Polul Democraţiei Sociale din România (7 septembrie 2000). Acest bloc electoral a câştigat alegerile legislative din noiembrie 2000. Una dintre clauzele contractului politic dintre PDSR si PSDR a fost prevederea potrivit căreia, după alegeri, se va realiza fuziunea dintre cele două partide social democrate. Astfel, în iunie 2001 pe scena politică are loc o importantă clarificare a zonei de centru-stânga, prin constituirea Partidului Social Democrat, rezultat din unificarea celor două partide. La Congresul de constituire a PSD, Adrian Nastase a afirmat voinţa politică a noii formaţiuni de a reprezenta social-democraţia modernă, dinamică, racordată la problemele şi priorităţile actualităţii. Preocuparea pentru conexarea doctrinară a PSD la noile realităţi a determinat apariţia în 2002 a documentului „Spre normalitate – o viziune social-democrată modernă privind viitorul României”, material care propune principalele direcţii de acţiune ale perioadei post- tranziţie. La reuniunea de la Snagov din februarie 2003, preşedintele PSD, Adrian Nastase a afirmat că se consacră astfel refacerea unităţii social-democrate pe baze ideologice clare şi neconflictuale, precum şi concilierea dintre tradiţia şi modernitatea stângii democrate românesti. Procesul de unificare şi modernizare a stângii democrate româneşti a favorizat apropierea PSD de structurile social-democrate internaţionale – Internaţionala Socialistă şi Partidul Socialiştilor Europeni. În iunie 2005 PSD a devenit membru cu drepturi depline în cadrul Partidului Socialiştilor Europeni. PSD a dezvoltat relaţii consistente de colaborare cu partidele social-democrate europene, semnificative în acest sens fiind reuniunile grupurilor parlamentare de lucru româno – germane (PSD-SPD). PSD a semnat acorduri de cooperare şi parteneriat cu partide membre ale familiei social-democrate, având o agendă consistentă de întâlniri bilaterale cu conducerile principalelor formaţiuni ale Internaţionalei Socialiste. Perioada 2000-2004 a fost extrem de importantă pentru afirmarea şi consolidarea PSD ca unic reprezentant al social-democraţiei în România. Pe de altă parte însă, supus unui inerent proces de erodare ca urmare a actului guvernării, PSD a intrat în opoziţie în urma alegerilor din noiembrie 2004.

La Congresul din aprilie 2005 a fost desemnată noua conducere a partidului, iar noul preşedinte, Mircea Geoană a afirmat dorinţa PSD de a-şi consolida baza doctrinară şi de a face o opoziţie constructivă în perioada următoare. A urmat o perioada de repoziţionări politice si structurale, orientate spre modernizare şi o mai bună integrare în familia socialistă europeană. O serie de lideri contestaţi, unii dintre ei anchetaţi de justiţie, au parăsit partidul sau au fost îndepărtaţi din funcţiile deţinute. Congresul din 10 decembrie 2006 l-a reconfirmat în funcţia de preşedinte al PSD pe Mircea Geoană, şi a adus la conducerea partidului o echipa tânără şi dinamică, marcând sfarşitul perioadei de ccriză a partidului. Programul prezentat de către echipa preşedintelui Mircea Geoană, “România Socială”, încearcă să ofere o viziune nouă, progresistă şi europeană, social-democraţiei române, şi a alternativă guvernarea de dreapta.

[modifică] Referendumul pentru votul uninominal 2007

La referendumul cerut de preşedintele Traian Basescu pentru sustinerea adoptării unei legi electorale bazate pe scrutinul majoritar in circumscripţii uninominale în doua tururi, PSD şi-a afirmat sprijinul deplin pentru formula propusă de preşedinţie, în primul rând pentru că proiectul acesta de vot uninominal a fost propus şi susţinut de PSD de peste 3 ani. De asemenea, temerile PSD în legătură cu proiectul liberalilor şi al ProDemocraţia erau împărtăşite şi de preşedinte.

Preşedintele de onoare al PSD, Ion Iliescu, s-a opus public votului uninominal, şi a indemnat la boicotarea referendumului prezidenţial, susţinând ca uninominalul nu doar că nu va curăţa clasa politică, ci va şi împiedica accesul în Parlament a celor fără posibilitatea de a-şi finanţa campania şi vor elimina orice formă de control sau responsabilizare a parlamentarilor între alegeri.

Presedintele PSD, Mircea Geoana, a anuntat ca social-democratii vor veni în urmatoarea perioadă cu un proiect de lege care să asigure un control strict asupra finanţării campaniilor electorale.^{[necesită citare]}

[modifică] Structură

[modifică] Structura Centrală

Preşedintele partidului conduce activitatea generală a partidului, activitatea Comitetului Executiv Naţional şi Biroul Permanent Naţional şi răspunde în faţa Congresului de activitatea generală a Partidului Social Democrat. Preşedintele este ales prin vot secret de către Congres pentru un mandat de 4 ani şi reprezintă partidul în societatea românească, în relaţiile cu autorităţile publice centrale şi locale, precum şi cu alte partide sau organizaţii din ţară sau străinătate.

Preşedintele de Onoare al PSD este desemnat de către Congres, prin vot, pentru un mandat de patru ani, dintre personalităţile recunoscute ale partidului. Preşedintele de Onoare al PSD participă cu drept de vot la lucrările organelor naţionale de conducere.

Secretarul general conduce serviciile funcţionale la nivel central şi relaţia cu organizaţiile judeţene şi a municipiului Bucureşti. Acesta coordonează Secretariatului Executiv al PSD format din 7 - 9 secretari executivi. Secretarii executivi sunt desemnaţi de Comitetul Executiv Naţional, la propunerea preşedintelui după consultarea secretarului general.

Biroul Permanent Naţional este organismul operativ de analiză şi decizie a partidului. Acesta are următoarea componenţă: Preşedintele PSD, Preşedintele de Onoare al PSD , Secretarul general al PSD, vicepreşedinţii ai PSD. La lucrările Biroului Permanent Naţional participă preşedintele Consiliului Naţional, liderii grupurilor parlamentare, preşedinţii organizaţiilor de femei şi tineret, trezorierul, directorul Institutului Social Democrat, reprezentantul preşedinţilor consiliilor judeţene administrative, reprezentantul primarilor de municipii şi reprezentantul Ligii Naţionale a Primarilor şi Consilierilor PSD. Biroul Permanent Naţional se întruneşte săptămânal, de regulă lunea. Biroul Permanent Naţional are următoarele atribuţii: Organizează şi conduce întreaga activitate curentă a partidului, potrivit hotărârilor adoptate după caz, de către Congres, Consiliul Naţional şi Comitetul Executiv Naţional; Elaborează proiecte de hotărâri pe care le supune spre dezbatere şi adoptare Comitetului Executiv Naţional; Orientează activitatea grupurilor parlamentare; Înfiinţează şi coordonează comisii de lucru în probleme de doctrină, programe şi strategii electorale; Înfiinţează şi coordonează grupuri de analiză politică a situaţiei economice, şi sociale, interne şi internaţionale; Administrează patrimoniul partidului.

Comisia Naţională de Arbitraj şi Integritate Morală veghează la aplicarea riguroasă a Statutului PSD şi sesizează forurile de partid în legătură cu hotărârile nestatutare, reprezentând organul de jurisdicţie internă, constituit la nivel naţional, cu activitate permanentă. Comisia Naţională de Arbitraj şi Integritate Morală are competenţe de: Cercetare şi constatare a existenţei conflictelor de interese şi a incompatibilităţilor, precum şi a cazurilor de încălcare a legilor, a Statutului şi a normelor morale de comportament de către membrii Consiliului Naţional, miniştri, secretari de stat, preşedinţi ai Consiliilor judeţene administrative, care nu sunt membri ai Consiliului Naţional; Cerceteare a conflictele intervenite între organele de conducere din judeţe diferite, precum şi dintre acestea şi cele de la nivel naţional, şi soluţionează contestaţiile formulate împotriva hotărârilor pronunţate de Comitetul Executiv Naţional al PSD; Soluţioneazăre definitivă a contestaţiilor împotriva hotărârilor pronunţate de Comisiile Judeţene de Arbitraj şi Integritate Morală. Comisia Naţională de Arbitraj şi Integritate Morală se alege de către Congresul PSD pentru un mandat de 4 ani şi este compusă din 48 de membri.

Comitetul Executiv Naţional coordonează întreaga activitate a partidului între şedinţele Consiliului Naţional. Comitetul Executiv Naţional al PSD analizează, dezbate şi hotărăşte asupra problemelor fundamentale ale activităţii partidului privind: programul, strategia electorală, alianţele politice şi electorale, programul de guvernare, structura şi componenţa nominală a Guvernului, validarea alegerilor preliminare de partid pentru desemnarea candidaţilor pentru senatori, deputaţi, europarlamentari şi aleşi locali, comasarea prin absorbţie sau fuziunea cu alte partide; înţelegerile de colaborare ale PSD cu patronatele şi confederaţiile sindicale; strategia de selecţie, pregătire, formare şi promovare a resurselor umane ale partidului, organizarea şi desfăşurarea alegerilor interne de partid, coordonarea activitatăţii Organizaţiei de Tineret şi a Organizaţiei de Femei. Hotărârile adoptate sunt validate de către Consiliul Naţional. Comitetul Executiv Naţional este format din Preşedintele PSD, Preşedintele de Onoare al PSD, Secretarul general al PSD, vicepreşedinţii PSD, Preşedintele Consiliului Naţional, preşedinţii organizaţiilor judeţene, ai sectoarelor şi al Organizaţiei municipiului Bucureşti, preşedintele Organizaţiei de femei şi preşedintele Organizaţiei de tineret. Comitetul Executiv Naţional este validat de Consiliul Naţional. Comitetul Executiv Naţional al PSD se întruneşte o dată la două luni şi ori de câte ori este nevoie.

Consiliul Naţional al PSD este organul de conducere al partidului în intervalul dintre două congrese. Acesta este alcătuit din maximum 751 membri, aleşi dintre candidaţii desemnaţi de Conferinţele judeţene şi a municipiului Bucureşti, sau propuşi de Congres.Consiliul Naţional al PSD alege şi revocă, prin vot secret, preşedintele Consiliului Naţional şi trezorierul, validează componenţa Comitetului Executiv Naţional şi a Biroului Permanent Naţional; hotărăşte încheierea alianţelor politice, precum şi comasarea prin fuziune sau absorbţie cu alte partide sau formaţiuni politice; audiază rapoartele de activitate prezentate de membrii Biroului Permanent Naţional, de preşedintele Comisiei de Arbitraj şi Integritate Morală, de preşedintele Comisiei Naţionale de Control Financiar şi de trezorier şi hotărăşte în consecinţă pe baza mandatului dat de Congres, potrivit dispoziţiilor Statutului; răspunde de organizarea campaniilor electorale prezidenţiale, parlamentare, europarlamentare şi locale; analizează activitatea grupurilor parlamentare, a organizaţiilor de femei şi tineret, a Ligii Naţionale a Primarilor şi Consilierilor PSD; validează hotărârile Comitetului Executiv Naţional privind Programul de guvernare şi confirmă propunerile de membri ai Guvernului; soluţionează contestaţiile formulate împotriva hotărârilor pronunţate de Consiliile organizaţiilor judeţene sau a organizaţiei municipiului Bucureşti; soluţionează divergenţele ivite între Consiliile organizaţiilor judeţene, respectiv al organizaţiei municipiului Bucureşti şi Comitetul Executiv Naţional în legătură cu desemnarea candidaţilor pentru alegeri legislative, în situaţia în care acestea persistă; aprobă bugetul anual de venituri şi cheltuieli al partidului, hotărăşte asupra execuţiei acestuia. Consiliul Naţional al PSD se întruneşte anual şi de câte ori este nevoie. Deputaţii, senatorii şi europarlamentarii care nu fac parte din Consiliul Naţional participă la întrunirile acestuia fără drept de vot. Consiliul Naţional poate hotărî, la propunerea Biroului Permanent Naţional, organizarea de forumuri, ligi, asociaţii, cluburi şi alte asemenea organisme pentru promovarea strategiilor din Programul Politic al PSD, în societatea românească şi în parteneriat cu sindicatele. Relaţia partid - sindicate precum şi modalităţile concrete de colaborare vor fi stabilite de Biroul Permanent Naţional.În cadrul PSD funcţionează: Forumul Naţional al Muncitorilor; Forumul Naţional al Agricultorilor; Forumul Naţional al Ecologiştilor; Forumul Naţional al Oamenilor de ştiinţă, cultură şi artă şi Liga Pensionarilor. În vederea elaborării de programe şi strategii ale PSD în domeniile vieţii de partid se pot constitui consilii consultative pe probleme de: analiză politică, imagine şi relaţii cu mass-media; organizare şi resurse umane. Consiliul Consultativ pentru Problemele Minorităţilor Naţionale al PSD desfăşoară activităţi pentru identificarea problemelor specifice cu care se confruntă minorităţile naţionale din România şi elaborează soluţii şi propuneri adecvate pentru rezolvarea lor.

Forul suprem de conducere al Partidului Social Democrat este Congresul, care se convoacă o dată la 4 ani sau în cazuri extraordinare. Congresul PSD este compus din delegaţi aleşi, prin vot secret, de către Conferinţele judeţene şi a municipiului Bucureşti, şi are următoarele atribuţii: adoptă sau modifică Statutul PSD şi Programul politic al partidului; stabileşte orientările, strategia şi tactica partidului pentru perioada dintre două congrese; alege preşedintele partidului, vicepreşedinţii, secretarul general, ceilalţi membri ai Consiliului Naţional, Comisia Naţională de Arbitraj şi Integritate Morală şi Comisia Naţională de Control Financiar; desemnează candidatul PSD la funcţia de Preşedinte al României şi primul - ministru în situaţia câştigării alegerilor; soluţionează eventuale contestaţii împotriva hotărârilor celorlalte organe centrale ale PSD.

[modifică] Tineretul Social Democrat

Pentru stimularea participării tineretului la viaţa politică, în cadrul Partidului Social Democrat funcţionează Tineretul Social Democrat, căreia îi revine principala responsabilitate a activităţii politice a partidului în domeniul tineretului. Din organizaţia de tineret TSD, pot face parte tineri cu vârsta cuprinsă între 18 - 35 de ani, care au calitatea de membru al PSD, precum şi tineri care au împlinit vârsta de 16 ani. TSD urmăreşte, cu prioritate, următoarele obiective:realizarea de analize privind starea tineretului român; elaborarea ofertelor politice ale partidului, adresate tinerilor, care vor fi incluse în programul electoral şi programul de guvernare;iniţierea unor programe sociale, economice, politice, educative, culturale, distractive, sportive şi turistice, corespunzătoare intereselor şi aspiraţiilor tinerilor; organizarea de acţiuni de pregătire şi perfecţionare ale tinerilor membri ai PSD, în vederea promovării acestora în structurile de decizie ale partidului şi a asumării unor responsabilităţi şi demnităţi publice de către aceştia.

În cadrul organizaţiilor locale ale PSD funcţionează organizaţii de tineret. În cadrul TSD funcţionează Liga Studenţilor, Liga Elevilor şi alte cluburi şi ligi pe probleme specifice tineretului. Recent, în cadrul TSD a fost înfiinţată Liga Tinerilor Întreprinzători Social Democraţi, al carui preşedinte este vicepreşedintele structurii, Robert Sorin Negoiţă. TSD este afiliată la organizaţia internaţională a tineretului social democrat - IUSY şi la cea europeană - ECOSY.

Presedintele TSD este Nicolae Bănicioiu care este şi chestor al Camerei Deputaţilor.

[modifică] Organizaţia de Femei

Pentru asigurarea reprezentării şi participării active a femeilor la întreaga viaţă politică în cadrul PSD funcţionează Organizaţia de femei a PSD. Din Organizaţia de femei a Partidului Social Democrat pot face parte femeile care au calitatea de membru al PSD. Organizaţia de femei a PSD urmăreşte, următoarele obiective: elaborarea ofertelor politice ale P.S.D. pe baza principiului egalităţii de şanse, adresate femeilor, în domeniul politic, economic, social şi cultural; elaborarea de politici privind protecţia copiilor, a femeii şi a familiei, în societate şi îmbunătăţirea statutului acestora; organizarea de acţiuni de pregătire în vederea promovării femeilor în structurile de decizie ale partidului şi pentru asumarea unor responsabilităţi şi demnităţi publice. În cadrul organizaţiilor locale ale PSD funcţionează organizaţii de femei. În cadrul Organizaţiei de femei se pot constitui asociaţii profesionale ale femeilor şi cluburi ale femeilor social-democrate.

[modifică] Liga Pensionarilor

Liga Pensionarilor PSD urmăreşte cu prioritate, următoarele obiective: elaborarea ofertelor politice ale PSD adresate pensionarilor în domeniul economic, social şi cultural; efectuarea de analize privind situaţia pensionarilor în societate şi îmbunătăţirea statutului acestora. În cadrul organizaţiilor teritoriale, judeţene şi a municipului Bucureşti, precum şi la nivel naţional se poate constitui Liga Pensionarilor PSD.

[modifică] Relaţia cu societatea civilă

Pe lângă Partidul Social Democrat funcţionează Institutul Social Democrat Ovidiu Şincai(ISD). ISD efectuează cercetări privind revoluţia română, modernizarea societăţii contemporane şi social-democraţia românească şi europeană. De asemenea elaborează programe politice şi lucrări doctrinare; iniţiază programe de învăţământ ; organizează acţiuni destinate schimburilor de idei, dezvoltării relaţiilor de colaborare cu structuri similare din ţară şi străinătate şi activităţi editoriale.

PSD sprijină activităţile specifice sindicatelor în vederea realizării efective a măsurilor de protecţie socială, garantării dreptului la muncă, combaterii şomajului, asigurării unui trai decent tuturor categoriilor de cetăţeni ai ţării, promovării unei legislaţii care să asigure cadrul juridic pentru manifestarea deplină a capacităţilor creatoare şi garantării drepturilor salariaţilor. În acest sens, PSD iniţiază periodic consultări cu sindicatele pentru examinarea problemelor sociale ale salariaţilor, pentru elaborarea unor proiecte de acte normative care privesc raporturile de muncă şi protecţia socială.

PSD acţionează pentru cinstirea eroilor martiri, a urmaşilor acestora, a răniţilor, a luptătorilor şi participanţilor la acţiunile pentru victoria Revoluţiei. PSD sprijină organizaţiile revoluţionarilor în demersurile acestora pentru aplicarea şi respectarea legilor privitoare la revoluţionari. În acest sens, PSD iniţiază consultări periodice cu organizaţiile de revoluţionari pentru cunoaşterea problemelor concrete cu care se confruntă acestea, în vederea identificării soluţiilor legale.

[modifică] Structura Locală

Partidul Social Democrat funcţionează pe criteriul administrativ-teritorial, cuprinzând: grupe de membri de partid; organizaţii locale, de regulă, pe raza secţiilor de votare; organizaţii teritoriale: comunale, orăşeneşti, municipale, respectiv de sector în cadrul municipiului Bucureşti, organizaţii judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti. Organizaţiile Partidului Social Democrat au autonomie în organizarea şi desfăşurarea activităţii politice.

[modifică] Conducerea FSN, FDSN, PDSR şi PSD

Preşedinţi

• Ion Iliescu 1990-1992
• Oliviu Gherman 1992-1996
• Ion Iliescu 1997-2000
• Adrian Năstase 2000-2005
• Mircea Geoană 2005-prezent

Preşedinţi executivi

• Adrian Năstase 1993-1997
• Octav Cozmâncă 2003-2005
• Adrian Năstase 2005-2006
• Dan Mircea Popescu 2005-2006, când funcţia a fost eliminată(nominalizat Ad interim după demisia lui Adrian Năstase din această funcţie)

Secretari Generali

• Miron Mitrea 2005-2006
• Titus Corlăţean 2006-prezent

Preşedinte de onoare

• Ion Iliescu 2006-prezent

Vicepreşedinţi aleşi la Congresul din 10 decembrie 2006

• Constantin Niţă - Vicepreşedinte Regiunea Centru
• Cristian Diaconescu - Vicepreşedinte pe domeniul Politica Internaţională şi relaţia cu comunităţile româneşti
• Dan Nica - Vicepreşedinte Regiunea Sud-Est
• Ecaterina Andronescu - Vicepreşedinte pe domeniul Egalitate de şanse
• Gheorghe Nichita - Vicepreşedinte Regiunea Nord-Est
• Ilie Sârbu - Vicepreşedinte Regiunea Vest
• Ioan Rus - Vicepreşedinte Regiunea Nord-Vest
• Ion Stan - Vicepreşedinte Regiunea Sud
• Ion Toma - Vicepreşedinte Regiunea Sud-Vest
• Marian Sârbu - Vicepreşedinte Statul social şi relaţia cu sindicatele
• Mihai Nicolae Tănăsescu - Vicepreşedinte pe domeniul Economie, competitivitate şi mediu de afaceri
• Rodica Nassar - Vicepreşedinte Regiunea Bucureşti-Ilfov
• Vasile Dîncu - Vicepreşedinte pe domeniul Analiză politică şi comunicare
• Victor Ponta - Vicepreşedinte pe domeniul Statul de drept, justiţie şi drepturile cetăţeanului

Biroul Naţional Permanent al PSD după Congresul din 10 decembrie 2006

• Mircea Geoană preşedinte
• Ion Iliescu preşedinte de onoare şi lider grup Senat
• Titus Corlăţean secretar general
• Dan Mircea Popescu preşedinte Consiliului Naţional
• Ecaterina Andronescu vicepreşedinte
• Vasile Dâncu vicepreşedinte
• Cristian Diaconescu vicepreşedinte
• Liviu Dragnea vicepreşedinte
• Rodica Nassar vicepreşedinte
• Dan Nica vicepreşedinte
• Gheorghe Nichita vicepreşedinte
• Constantin Niţă vicepreşedinte
• Victor Ponta vicepreşedinte
• Ioan Rus vicepreşedinte
• Ilie Sârbu vicepreşedinte
• Marian Sârbu vicepreşedinte
• Ion Stan vicepreşedinte
• Mihai Tănăsescu vicepreşedinte
• Ion Toma vicepreşedinte
• Viorel Hrebenciuc lider grup Camera Deputaţilor
• Rovana Plumb preşedinte Organizaţia de Femei
• Nicolae Bănicioiu preşedinte TSD
• Aristide Roibu trezorier
• Adrian Severin director ISD

Presedinţii Consiliului National PSD

• Dan Mircea Popescu 2005 - 2007
• Adrian Nastase 2007 - prezent

[modifică] Bibliografie

• Statutul Partidului Social Democrat
• România Socială – Bucureşti, 2007
• Caiete Social Democrate - Bucureşti, 2006
• Ion Apostol: O Istorie Scurtă a Social Democraţiei Române – Bucureşti, 2007
• Comunicatele şi declaraţiile oficiale ale PSD (2005-2007)
• Mircea Rusnac, http://www.banaterra.eu/romana/rusnac-mircea-modalitati-de-prezentare-trecutului-social-democratiei-romanesti-istoriografia

[modifică] Legături externe

• Site oficial
• PSD in presa online
• PSD in Alegeri
• A. Nastase

Portal Politică

v • d • m Partidele politice din România Partide parlamentare Partidul Social Democrat · Partidul Naţional Liberal · Uniunea Democrată Maghiară din România · Partidul Conservator · Partidul Democrat Liberal Partide neparlamentare Partidul Naţional Ţărănesc Creştin Democrat · Partidul Noua Generaţie - Creştin Democrat · Forţa Democrată din România · Partidul Ecologist Român · Partidul Naţional Democrat Creştin · Partidul Alianţa Socialistă · Partidul România Mare · Partidul Verde · Uniunea Populară Social Creştină · Partidul "Pentru Patrie" Partidele minorităţilor Comunitatea Ruşilor Lipoveni din România · Forumul Democrat al Germanilor din România · Uniunea Bulgară din Banat România · Partidul Civic Maghiar · Partida Romilor „Pro Europa” · Comunitatea etniei romilor Partide desfiinţate (asimilate) Acţiunea Populară · Partidul Republican · Partidul Unităţii Naţiunii Române · Partidul Vieţii Româneşti · Partidul Muncitoresc Român · Partidul Comunist Român · Partidul Socialist al Muncii · Frontul Democrat Român · Partidul Popular · Alianţa pentru România · Partidul Democraţiei Sociale din România · Partidul Social-Democrat Român · Partidul Democrat Agrar din România · Partidul Alianţa Civică · Partidul Dreapta Naţională · Partidul Democrat · Partidul Liberal Democrat