Toplița

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Pentru alte sensuri, vedeți Toplița (dezambiguizare).
Toplița
Maroshévíz
—  Municipiu  —
Vedere generală a municipiului Toplița
Vedere generală a municipiului Toplița
Toplița se află în România
{{{alt}}}
Toplița
Poziția geografică
Coordonate: Coordonate: 46°55′25″N 25°20′45″E / 46.92361°N 25.34583°E / 46.92361; 25.3458346°55′25″N 25°20′45″E / 46.92361°N 25.34583°E / 46.92361; 25.34583

Țară  România
Județ Harghita

SIRUTA 83632
Atestare documentară 1567[1]

Localități componente

Guvernare
 - Primar Stelu Platon (PNL,02008, reales 2012)

Altitudine 650 m.d.m.

Populație (2011)[2][3]
 - Total 13.929 locuitori
 - Recensământul anterior, 2002 15.880 locuitori

Site: Portal Toplița

Poziția localității Toplița

Toplița (în maghiară Sunet Maroshévíz) este un municipiu din județul Harghita, România. La ultimul recensământ din 2011, orașul avea 13.285 de locuitori.

Geografie[modificare | modificare sursă]

Municipiul Toplița este situat în nordul Depresiunii Giurgeu (Gheorgheni) din Carpații Răsăriteni, pe cursul superior al râului Mureș, fiind încadrată de M-ții Călimani, M-ții Giurgeului și M-ții Gurghiului. La o altitudine de 650 m, în imediata apropiere a orașului este situat izvorul "Bradul", cu un debit de 10 l/sec., având o temperatură de 27,5 °C. Apa acestui izvor este captată într-un bazin, fiind de fapt o piscină cu apă limpede. Al doilea izvor este situat aproape de centrul orașului, în apropierea gării. Izvorul este captat într-un ștrand, având aceeași compoziție cu a izvorului "Bradul", cu o temperatură de 25 °C și un debit de 8 l/sec.

Istoric[modificare | modificare sursă]

Conform coordonatelor istoricului Ptolemeu, în arealul orașului ar fi existat o cetate dacică, Sangidava, nedescoperită pe teren. În secolul XIII în zonă au început să se stabilească familii de secui.[4] Prima menționare documentară a localității datează din 1567[1]. A fost declarat oraș în 1956 iar în 2002 a fost declarat municipiu.

Etimologie[modificare | modificare sursă]

De-a lungul aniilor, orașul a trecut prin mai multe schimări de nume: Taplócza, Toplicza, Gyergyó-Toplicza, din 3 februarie 1861 Oláh-Toplicza, apoi în 1 ianuarie 1907 Maroshévíz, până în 1918, când a primit numele Toplița Română. În ambele limbi, maghiară și română, numele înseamnă "izvor de apă caldă"; primul este un cuvânt din limba română de origine slavă.[necesită citare]

Demografie[modificare | modificare sursă]



Circle frame.svg

Componența etnică a municipiului Toplița

     Români (68.49%)

     Maghiari (22.11%)

     Romi (3.63%)

     Necunoscută (5.62%)

     Altă etnie (0.13%)


Circle frame.svg

Componența confesională a municipiului Toplița

     Ortodocși (67.5%)

     Romano-catolici (19.19%)

     Reformați (3.9%)

     Penticostali (1.31%)

     Necunoscută (5.8%)

     Altă religie (2.27%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația municipiului Toplița se ridică la 13.929 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 15.880 de locuitori.[2] Majoritatea locuitorilor sunt români (68,49%). Principalele minorități sunt cele de maghiari (22,11%) și romi (3,64%). Pentru 5,62% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[3] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (67,51%), dar există și minorități de romano-catolici (19,2%), reformați (3,91%) și penticostali (1,31%). Pentru 5,8% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[5]

Evoluția populației la recensăminte:


Economie[modificare | modificare sursă]

Toplița în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-73

Principala ramură economică a municipiului este industria de exploatare și prelucrare a lemnului (fabrici de mobilă, cherestea, PAL). Este dezvoltată și industria textilă (tricotaje), de încălțăminte, alături de cea agricolă, de panificație, turism și transport.[necesită citare]

Educație[modificare | modificare sursă]

În municipiul Toplița se află cinci școli, dintre care trei licee. Acestea sunt: Școala generală „Miron Cristea”, Școala nr. 4, Liceul Teoretic „Octavian Codru Taslauanu”, Liceul „Mihai Eminescu”, Liceul Teoretic "Kemeny Janos" și Școala „Andrei Șaguna”.[necesită citare]

Obiective turistice[modificare | modificare sursă]

  • Mănăstirea de călugări de la Toplița a fost ctitorită în anul 1924 de către Miron Cristea, cel care a devenit Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române în 1925. Mănăstirea are un muzeu cu colecții de carte veche bisericească, icoane vechi, veșminte și obiecte de cult.
  • Biserica din lemn a mănăstirii "Sfântul Ilie", datând din 1842, este monument de plan triconic cu tinda pe latura sudică, formă arhitectonică specifică bisericilor de lemn de pe Valea Bistriței, din Moldova. Biserica exprimă pătrunderea influenței moldovenești în părtile de răsărit ale Transilvaniei. Pereții interiori sunt acoperiți de picturi realizate de Dumitru Belizarie în 1927 și restaurate între anii 1988-1989.
  • Biserica din lemn din 1876.
  • „Conacul Lazăr” din 1829, în prezent Casă de copii.
  • Mausoleul Eroilor Români din Primul Război Mondial, situat pe șoseaua Toplița – Borsec, la ieșirea din localitatea Toplița, a fost construit cu sprijinul Societății „Cultul Eroilor“. Inaugurat în anul 1939, mausoleul adăpostește rămășițele pământești a 771 militari români.
  • Troița Eroilor Români din Primul Război Mondial. Troița este situată în curtea bisericii românești “Sf. Arhangheli Mihail și Gavriil”. A fost realizată din lemn de stejar, sculptat în 1937, de Cristea Lungu și Constantin Antal, funcționari ai primăriei Toplița, în memoria foștilor luptători pentru întregirea neamului.
  • Troița Eroilor Români din Primul și Al Doilea Război Mondial. Este amplasată în curtea bisericii românești "Sf. Nicolae". A fost ridicată de soții Irimia și Ioan Antal, în amintirea eroilor căzuți pe câmpurile de lupte din anii 1914-1919 și 1944, pentru libertatea neamului și a patriei.
  • Troița Eroilor Români din Primul și Al Doilea Război Mondial. Troița comemorativă este situată în stânga bisericii românești “Sf. Arhangheli Mihail și Gavriil”. A fost realizată din inițiativa lui Ștefan și Aurelia Teslovan în 1976, în amintirea eroilor căzuți pe câmpul de luptă din 1914-1918 și 1944, pentru libertatea neamului și a patriei.
  • Bustul lui Nicolae Bălcescu, realizat de sculptorul Paul Vasilescu.
  • Monumentul Lupa Capitolina.

Stațiunea Bánffy[modificare | modificare sursă]

Stațiunea Bánffy sau Bradul este o așezare înconjurată de masivele Munților Gurghiului, Munții Giurgeului și Munților Călimani, ce dau un farmec aparte întregii regiuni.

Simbolul stațiunii a fost vila lui Bánffy Dezső, construită în 1882 și nimicită în 1999. Izvorul Bradul existent în stațiune are un aspect inedit datorită faptului că apa acestuia este caldă, înregistrând o temperatură de 27 grade Celsius și un debit ce atinge 10 litri pe secundă. Apele mezo-termale ale Izvorului sunt captate într-un bazin folosit în activități turistice, bazinul fiind punctul forte care atrage turiști.

Ștrandul se află la 667,2 metri deasupra nivelului mării. În trecut era parte componentă a teritoriului familiei Bánffy. Până în anul 1850 ștrandul era vizitat doar de membrii familiei și invitații lor. Ștrandul de aici era făcut din lemn, iar de jur împrejurul ștrandului erau vestiare. Aceste vestiare au fost demolate de către familia respectivă în 1937 și au construit bazinul de beton având dimensiunile de 33x20, care este și în prezent. Analiza chimică a apei de aici a fost făcută prima oară de un profesor din Innsbruck (Leobisch) în anul 1882, iar în 1893 de Than Károly.[6]

Vechea mănăstire[modificare | modificare sursă]

S-a numit "Mănăstirea lui Damian Lupu". În documentul "Specificatio 1" se spune că în ea locuia un călugăr neunit, cu numele Luca Mereuț. Mănăstirea dispunea de un arător de 60 găleți[7] și de un fânaț de 18 care de fân[8].

Cartiere[modificare | modificare sursă]

Câteva cartiere centrale: Cerbului, Sportivilor, Gării, Mihail Kogălniceanu, Cornișa, Aluniș, Vale

Primari[modificare | modificare sursă]

  • 2004-2008: Niculae Baciu (independent)
  • 2008-2012: Platon Stelu (PNL)
  • 2012 - :Platon Stelu

Personalități[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b „[www.facebook.com/toplita.ro, Portal Toplita Eroare: niciun |titlu) specificat la utilizarea formatului {{Citat web}}]”. www.facebook.com/toplita.ro, Portal Toplita. 
  2. ^ a b Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). http://www.kia.hu/konyvtar/erdely/erd2002/etnii2002.zip. Accesat la 6 august 2013. 
  3. ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_Tab_8.xls. Accesat la 5 august 2013. 
  4. ^ Dan Ghinea, Enciclopedia geografică a României, Editura Enciclopedică, București, 2000
  5. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_TAB_13.xls. Accesat la 5 august 2013. 
  6. ^ Site-ul: Info Toplița
  7. ^ 1 găleată = 80 litri de cereale.
  8. ^ http://documente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/culturacrestina/1919/BCUCLUJ_FP_279432_1919_008_007_008.pdf Vechile mănăstiri românești din Ardeal

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Toplița