Băile Tușnad

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Băile Tușnad
Tusnádfürdő
—  Oraș  —
Biserica ortodoxă din Băile Tușnad
Biserica ortodoxă din Băile Tușnad
Stema Băile Tușnad
Stemă
Băile Tușnad se află în România
{{{alt}}}
Băile Tușnad
Poziția geografică
Coordonate: Coordonate: 46°9′N 25°51′E / 46.150°N 25.850°E / 46.150; 25.85046°9′N 25°51′E / 46.150°N 25.850°E / 46.150; 25.850

Țară  România
Județ Harghita

SIRUTA 83428
Atestare documentară secolul al XVII-lea

Localități componente Carpitus

Guvernare
 - Primar Albert Tibor (PCM-MPP,02008)

Altitudine 650 m.d.m.

Populație (2011)[1][2]
 - Total 1.641 locuitori
 - Recensământul anterior, 2002 1.728 locuitori

Site: http://tusnadfurdo.info/

Localizarea localității pe harta județului Harghita
Localizarea localității pe harta județului Harghita
Detalii de relief pentru Băile Tușnad
Detalii de relief pentru Băile Tușnad

Băile Tușnad (în maghiară Tusnádfürdő) este un oraș în județul Harghita, Transilvania, România. Are o populație de 1.641 locuitori,[2] fiind orașul cu cel mai mic număr de locuitori din România. Este situat în partea sudică a depresiunii Ciucului, între munții Harghita și Bodoc, în cheiurile Oltului, la o altitudine de 650 m. Este o importantă stațiune balneo-climaterică.

Istorie[modificare | modificare sursă]

Data cea mai probabilă pentru fondarea stațiunii este anul 1842. Vindecarea miraculoasă a unui fiu de cioban a atras atenția asupra efectului terapeutic al apelor minerale, după care s-au pus bazele unei societăți, pe acțiuni în vederea exploatării stațiunii în anul 1845. Cu ocazia revoluției din anul 1849 stațiunea este distrusă; reconstrucția începe abia în 1852.

Informații generale[modificare | modificare sursă]

Indicații terapeutice[modificare | modificare sursă]

  • Afecțiuni cardiovasculare (stări după infarct miocardic, tulburări circulatorii,

afecțiuni valvulare ale miocardului, hipertensiune arterială, tulburări circulatorii);

  • Afecțiuni ale sistemului nervos (nevroză astenică, distonii neurovegetative, stări astenice secundare, stări de oboseală fizică și intelectuală);
  • Afecțiuni digestive (boli ale stomacului, tulburări funcționale ale colonului, gastrite cornice,

enterocolite, dischinezii biliare);

  • Afecțiuni endocrine (hipertiroidie ușoară, insuficiență suprarenală, boala Basedow);

Tipuri de proceduri[modificare | modificare sursă]

  • Băi cu CO2, mofete, băi galvanice, masaj;
  • Împachetări cu parafină, băi de palnte, masaj;
  • Magneto-diaflux, ionizări, cultură fizico medicală;
  • Cură internă cu ape minerale, masaj manual reflex;
  • Magnetoterapie, cultură fizică medicală, masaj, cură de teren, cură internă.

Factori naturali de cură[modificare | modificare sursă]

  • Ape minerale carbogazoase, cloruro-sodice, bicarbonatate;
  • Mofete;
  • Bioclimat de tip subalpin, stimulant, tonifiant.

Compoziția resurselor minerale[modificare | modificare sursă]

  • Izvorul Stănescu: debit 405 l/h, T. 7 °C; pH 6,2 natural carbogazoasă, bicarbonatată, sodică, calcică, magneziană,

hipotonă;

  • Izvorul Apor: debit 7200 l/h, T. 7 °C; pH 5,3; natural carbogazoasă, feruginoasă, clorurată, bicarbonată,

sodică, calcică, hipotonă;

  • Izvorul Mikes: debit liber; T. 14 °C, pH 5,6, natural carbogazoasă, ușor feruginoasă, clorurată,

bicarbonatată, sodică, hipotonă.

Informații turistice[modificare | modificare sursă]

Scurt istoric[modificare | modificare sursă]

Despre apele minerale din zona tușnadului există dovezi scrise încă din sec XVIII, în care se menționează existența unor izvoare de ape minerale cu efecte curative folosite de către localnicii satelor din apropiere. Denumită “Perla Ardealului”, Tușnadul este una dntre cele mai frumoase așezări balneare din țara noastră. Activitatea balneară în Băile Tușnad se desfășoară încă de la jumătatea secolului XIX. Prima bază de tratament de la Băile Tușnad a fost realizat după proiectele lui Bela Kuklai și s-a finalizat în anul 1890, sub denumirea “Ștefania” (mai târziu “Sfânta Ana”). În anul 1968, Băile Tușnad a fost declarat oraș turistic.

Amplasament geografic[modificare | modificare sursă]

Băile Tușnad sunt situate în partea sudică a depresiunii Ciucului, la o altitudine de 650 m, între munții Harghita și Bodoc, într-un splendid defileu al Oltului. Pozitia în teritoriu îi conferă un cadru deosebit de pitoresc, cu aer puternic ozonat, bogat în aerosoli rășinoși și ioni negativi care fac ca stațiunea să dispună de un bioclimat montan tonic, favorabil reconfortării psihice.

Climă[modificare | modificare sursă]

Înconjurată de brazi seculari, stațiunea beneficiază de aer curat, ozonizat, bogat în aerosoli și ioni negativi și de un climat subalpin. Temperatura medie anuală este de 8 °C (iulie 17,5 °C, ianuarie -7 °C) și ierni reci, nebulozitate redusă.

Împrejurimi și atracții turistice[modificare | modificare sursă]

  • Lacul Sf. Ana (950 m) situat la 25 de km de stațiune, lac de origine vulcanică, unicat în Europa Centrală și de Est.
  • Tinovul Mohos (1056 m) situat lângă Lacul Sf. Ana, declarat rezervație naturală, adăpostește specii rare de plante;
  • Miercurea Ciuc (30 km): Cetatea Miko: muzeul etnografic;
  • Biserica franciscană baroc din Sumuleu (35 km) care deține una din cele mai rare instalații de orgă din Ardeal;
  • Lacul Roșu (115 km) cel mai mare baraj natural din România; Defileul râului Olt, Stânca Șoimilor (848 m), Siculeni - monumentul secuilor;
  • Toplita: mănăstire otodoxă Sf. Prooroc Ilie (1847);
  • Carta: cetate țărănească fortificată;
  • Odorheiul Secuiesc: cetate medievală ce datează din sec XVI;
  • Lazarea: “Movila Tătarilor” și castelul Contelui Lazăr;
  • Sfântu Gheorghe Muzeul Național Secuiesc, Muzeul de Artă, Biserica Reformată, în stil gotic (sec XIV);
  • Balvanyos - Ruinele cetătii Balvanyos, Cimitirul păsărilor (prăpastie cu emanații de hydrogen sulfurat) din Balvanyos;
  • Cheile Varghișului – Poiana Narciselor (monument al naturii).
  • Biborteni - Localitate cu izvoare de apa minerala.

Sărbatori folclorice[modificare | modificare sursă]

  • Festivalul Cântecului, dansului și portului popular din Balvanyos, anual în luna iunie;
  • Festivalul Folcloric de la cetatea Ica - Comuna Cernat, anual în iulie;
  • Alaiul mascat - Comuna Cernat, anual în luna decembrie.

Artizanat[modificare | modificare sursă]

Corund, ceramică cu motive florale pe nuanțe de albastru și verde, împletituri din răchită.

Specialități gastronomice[modificare | modificare sursă]

Supă de chimen, papricaș, gulaș, musaca, pogăci, kurtoskalacs, supă de varză albă cu smântână, ciuperci umplute.

Acces[modificare | modificare sursă]

  • Rutier: Brașov – Sf. Gheorghe – Băile Tușnad – Miercurea Ciuc DN 12 la 67 km de Brașov, 37 km de Sf. Gheorghe, 32 km de Miercurea Ciuc; Bacăau – Comănești – Miercurea Ciuc DN 12 A.
  • Feroviar: magistrala București – Brașov – Sf. Gheorghe – Băile Tușnad – Ciceu – Deda – Baia Mare, stație Băile Tușnad.

Personalități[modificare | modificare sursă]

Demografie[modificare | modificare sursă]



Circle frame.svg

Componența etnică a orașului Băile Tușnad

     Români (6.33%)

     Maghiari (89.15%)

     Romi (1.7%)

     Necunoscută (2.62%)

     Altă etnie (0.18%)



Circle frame.svg

Componența confesională a orașului Băile Tușnad

     Ortodocși (6.94%)

     Romano-catolici (82.44%)

     Reformați (5.36%)

     Necunoscută (2.74%)

     Altă religie (2.49%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Băile Tușnad se ridică la 1.641 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 1.728 de locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt maghiari (89,15%). Principalele minorități sunt cele de români (6,34%) și romi (1,71%). Pentru 2,62% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt romano-catolici (82,45%), dar există și minorități de ortodocși (6,95%) și reformați (5,36%). Pentru 2,74% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[3]

Evoluție istorică[modificare | modificare sursă]

Anul Total Români Maghiari Germani Alte etnii
1941 724 3 711 9 1
1956 965 102 808 49 6
1966 1204 104 1095 3 2
1977 1880 158 1712 6 4
1992 1969 133 1835 1 -
2002 1728 106 1615 - 7
2011 1641 104 1463 - 28
Panoramă a staţiunii
Evoluția populației la recensăminte:


Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). http://www.kia.hu/konyvtar/erdely/erd2002/etnii2002.zip. Accesat la 6 august 2013. 
  2. ^ a b c Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_Tab_8.xls. Accesat la 5 august 2013. 
  3. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_TAB_13.xls. Accesat la 5 august 2013. 

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Băile Tușnad