Comitatele Ungariei

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Plasele Regatului Ungar 1914

Comitatul (în latină comitatus) a fost teritoriul administrativ de bază încă din vremea regelui Ștefan I al Ungariei.

Până la sfârșitul al II-lea război mondial denumirea oficială a fost sctrict comitat (vármegye) , dar deja a apărut ca sinonimă neofocială și varianta de județ (megye). Noua Constituție a Ungariei din 1949 a "legalizat" termenul de județ (megye), și de aici termenul de comitat (vármegye) se folosea numai în descrieri istorice.

Județele de azi a Ungariei administrativ au o continuitate în istoria țării de 1000 de ani. Nici reformă administrativă majoră din 1950, impusă de conducerea comunistă, nici scimbările din 1990 nu au schimbat multe lucruri în dezvoltarea sistemului de comitate-județe. Diferențierea comitatelor de județe necesită numai starea actuală și istoricul de dezvoltare administrativă.

Istoria comitatelor[modificare | modificare sursă]

Comitatul regal[modificare | modificare sursă]

Pe vremea lui Ștefan I al Ungariei administrația a fost necesară din cauza marilor moșii regale. Administrația a fost organizată în jurul cetăților. În fruntea comitatului regal se afla jupânul (comes). El strângea impozitele regale, având dreptul la o treime din sumă, din care organiza - ajutat de locotenet (maior exercitus) - oaste în caz de nevoie. Obligativitate de ajutor în acest sens avea și comandantul militar a cetății (maior castri), iar în judecate magistratul regal. Száznagy conducea slugile semilibere "specializate" - locuitori de cetate. Armata comitatului era condusă de jupân sau de locotenent. Acesta era compus din iobagii cetății (miles, jobagio castri), – ofițerii lor fiind száznagy și caporalii (decurio). Numărul lor în anul 1168 a fost de 400 persoane/comitat.

Comitatele de graniță (marchia) erau conduși de jupâni-grănicieri (marchio).

Pădurile au fost controlate de jupânatele silvice, organizate în jurul anilor 1200.

Cu slăbirea puterii regale, din secolul al XIII-lea rolul comitatelor regale a fost preluat de comitatele nobiliare. Procesul a fost documentat și de "Bula de Aur" (Bulla aurea).

Comitatul nobiliar[modificare | modificare sursă]

Comitatul țărănesc[modificare | modificare sursă]

Comitatul civic[modificare | modificare sursă]

Comitatele ardelene între sec.XII-1876[modificare | modificare sursă]

În trecut, în perioada când a aparținut regatului medieval maghiar, Transilvania a fost compusă din trei părți: 1. Teritoriul Comitatelor maghiare, 2. Pământul Săsesc (Scaunele săsești) și 3. Pământul Secuiesc (Scaunele secuiești). Sașii au primit partea de sud a Ardealului, unde au format așa-numitul „Universitas Saxorum” care le-a fost oferit prin edictul regal „Andreanum”. Secuii au avut ținuturi autonome, mai ales în părțile estice ale Ardealului. Restul Ardealului a fost administrat de nobilimea maghiară din comitate. Voievodul Transilvaniei își exercita autoritatea doar asupra comitatelor maghiare.

Comitatele maghiare au fost următoarele:

  • 1. Belső-Szolnok - Solnocul Interior (cu capitala la Dej)
  • 2. Doboka - Dăbâca (Gherla)
  • 3. Fehér - Alba (Alba Iulia)
  • 4. Hunyad - Hunedoara (Deva)
  • 5. Kolozs - Cluj (Cluj)
  • 6. Küküllő - Târnava (Cetatea de Baltă)
  • 7. Torda - Turda (Turda)

Comitatele ardelene între 1876-1918[modificare | modificare sursă]

  • 1. Alsó-Fehér – Alba de Jos (cu capitala la Aiud)
  • 2. Beszterce-Naszöd – Bistrița-Năsăud (Bistrița)
  • 3. Brassó - Brașov (Brașov)
  • 4. Csik – Ciuc (Miercurea Ciuc)
  • 5. Fogaras - Făgăraș (Făgăraș)
  • 6. Háromszék – Trei Scaune (Sfântu Gheorghe)
  • 7. Hunyad – Hunedoara (Deva)
  • 8. Kiskükülló – Târnava Mică (Diciosânmartin / Târnăveni)
  • 9. Kolozs - Cluj (Cluj)
  • 10. Maros-Torda - Mureș-Turda (Târgu Mureș)
  • 11. Nagy-Küküllö – Târnava Mare (Sebeș)
  • 12. Szeben - Sibiu (Sibiu)
  • 13. Szolnok-Doboka – Solnoc-Dăbâca (Dej)
  • 14. Torda-Aranyos – Turda-Arieș (Turda)
  • 15. Udvarhely – Odorhei (Odorheiu Secuiesc)

Fostele Scaune săsești și secuiești din Ardeal au fost în urma reformei administrative din anul 1876 desființate și incorporate în cele 15 noi comitate ardelene. Aceste 15 comitate au dăinuit până în anul 1918.

După Tratatul de la Trianon[modificare | modificare sursă]

Tratatul de la Trianon a afectat vechiul sistem de comitate din 1876. Multe comitate au ajuns integral, altele parțial, sub administrația statelor urmașe ale Imperiului Austro-Ungar. Comitatele rămase pe teritoriul Ungariei nu și-au schimbat numele, dar în multe cazuri a trebuit stabilită o nouă reședință de comitat.

În 1923 sistemul de comitate a fost parțial reformat, fiind contopite cele mai mici rămășițe de comitate între ele, sau au fost integrate într-un alt comitat. Ca urmare până 1947 a fost divizat pe 25 de comitate.

Reforma administrativă din 1950 a reglat din nou granițele județelor, a contopit câteva, și a definiat câteva noi reședințe de județe. Așa s-a format actualul sistem de 19 județe ale Ungariel.

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]