Ghelința, Covasna

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Ghelința
Gelence
—  Sat  —
Interiorul bisericii catolice
Interiorul bisericii catolice
Stema Ghelința
Stemă
Ghelința se află în Romania
{{{alt}}}
Ghelința
Localizarea satului pe harta României
Coordonate: Coordonate: 45°56′35″N 26°14′28″E / 45.94306°N 26.24111°E / 45.94306; 26.2411145°56′35″N 26°14′28″E / 45.94306°N 26.24111°E / 45.94306; 26.24111

Țară  România
Județ Coa Romania County Kovászna.svg Covasna
Comună Ghelința

Altitudine 600[1] m.d.m.

Populație (2002)
 - Total 4,510 locuitori

Fus orar EET (UTC+2)
 - Ora de vară (DST) EEST (UTC+3)
Cod poștal 527090
Prefix telefonic +40 x67 [2]

Ghelnița în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773
Ghelnița în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773

Ghelința (în maghiară Gelence) este o localitate situată în partea de est a județului Covasna, în Depresiunea Târgu Secuiesc, reședința comunei Ghelința.

Așezare[modificare | modificare sursă]

Localitatea Ghelința este situată în marginea estică a județului Covasna, pe linia de contact a Munților Brețcului și bazinul Târgu Secuiesc, pe drumul județean (121F) ce leagă orașul Covasna de municipiul Târgu Secuiesc. Localitatea este străbătută de pârâul Ghelința.

Istoric[modificare | modificare sursă]

Prima atestare documentară datează din anul 1567, dar descoperirile arheologice făcute aici demonstrează existența omului în această zonă, mult înainte. Săpăturile au descoperit un celt de bronz și două verigi de lut aparținând epocii bronzului, o brățară în spirală, trei fibule și un lanț (rupte) și monede republicane romane, unele cu legenda Provincia Dacia. În anul 1875, pe un câmp s-a găsit într-un vas de lut, un tezaur de 200 tetradrahme de Thasos aparținând unei așezări dacice.

Sub biserica romano-catolică, gotică, construită în secolul al XIII-lea, s-au semnalat substrucții romanice. Nava actualei biserici aparține celei romanice, care în epoca gotică a primit un altar poligonal.

Economie[modificare | modificare sursă]

Un rol important în economia acestei localități îl are industria de prelucrare primară a lemnului dar și agricultura, creșterea animalelor, comerțul și agroturismul.

Obiective turistice[modificare | modificare sursă]

  • Biserica Romano-Catolică Sf. Emeric este un monument deosebit de valoros, datorită zestrei sale artistice. Ca arhitectură prezintă o navă tăvănită și un cor gotic cu absidă poligonală și boltă pe nervuri, fiind un exemplu tipic de mică biserică de sat din Transilvania secolului al XIV-lea. Pereții navei păstrează un ansamblu de pictură murală gotică de o mare bogăție (cca 1330) reprezentând scene din ciclul cristologic, legenda regelui Ladislau, "Judecata de Apoi" etc. Plafon casetat de stil renascentist, decorat cu motive heraldice și florale (1628). Monument restaurat în 1972.
  • Biserica Ortodoxă, construită în anul 1880
  • Biserica Romano-Catolică, secolul al XIX-lea

Galerie de imagini[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Google Earth
  2. ^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Județul Covasna, Monografie, Stanca Constantin, Ráduly Gitta. Ed. Sport Turism București 1988
  • Repertoriul Arheologic al județului Covasna, Seria Monografii Arheologice I. Valeriu Cavruc ISBN 937-0-00-735-7
  • Județul Covasna, Pisota I. Mihai E. Ivănescu M. Ed. Academiei R.S.R. București 1975

Legături externe[modificare | modificare sursă]