Cristuru Secuiesc

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Cristuru Secuiesc
Székelykeresztúr
—  Oraș  —
Vedere panoramică asupra orașului Cristuru Secuiesc
Vedere panoramică asupra orașului Cristuru Secuiesc
Stema Cristuru Secuiesc
Stemă
Cristuru Secuiesc se află în Romania
{{{alt}}}
Cristuru Secuiesc
Poziția geografică
Coordonate: Coordonate: 46°17′24″N 25°02′24″E / 46.29000°N 25.04000°E / 46.29000; 25.0400046°17′24″N 25°02′24″E / 46.29000°N 25.04000°E / 46.29000; 25.04000

Țară  România
Județ Harghita

SIRUTA 83525

Localități componente Betești, Filiaș

Guvernare
 - Primar Emil Rafai (UDMR, ales 2008)

Suprafață
 - Total 53,95  km²

Populație (2011)[1][2]
 - Total 9.650 locuitori
 - Densitate 179,27 loc./km² 
 - Recensământul anterior, 2002 10.370 locuitori

Site: Pagina Primăriei

Poziția localității Cristuru Secuiesc

Cristuru Secuiesc (în maghiară Székelykeresztúr, în germană Kreuz, în dialectul săsesc Ängersch-Kretz, în trad. "Cristuru Unguresc") este un oraș în județul Harghita, Transilvania, România.

Așezare[modificare | modificare sursă]

Localitatea Cisturu Secuiesc este situată la limita sud-vestică a județului Harghita cu județul Mureș, la gura de vărsare a pârâurilor Goagiu și Nicou Alb în Târnava Mare, la o altitudine de 390 m, pe DN13C, Bodogaia - Cristuru Secuiesc - Rugănești.

Demografie[modificare | modificare sursă]



Circle frame.svg

Componența etnică a orașului Cristuru Secuiesc

     Români (2.08%)

     Maghiari (92.46%)

     Romi (2.62%)

     Necunoscută (2.71%)

     Altă etnie (0.11%)


Circle frame.svg

Componența confesională a orașului Cristuru Secuiesc

     Ortodocși (2.13%)

     Romano-catolici (13.03%)

     Reformați (46.23%)

     Unitarieni (33.53%)

     Necunoscută (3.04%)

     Altă religie (2.01%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Cristuru Secuiesc se ridică la 9.650 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 10.370 de locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt maghiari (92,47%). Principalele minorități sunt cele de romi (2,62%) și români (2,08%). Pentru 2,72% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, nu există o religie majoritară, locuitorii fiind reformați (46,24%), unitarieni (33,53%), romano-catolici (13,04%) și ortodocși (2,13%). Pentru 3,05% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[3]

Evoluție istorică[modificare | modificare sursă]

Conform datelor recensământului din 1930, populația Cristurului Secuiesc era de 4.128 de locuitori, dintre care 3.476 maghiari, 326 români, 149 evrei, 89 germani, 76 țigani ș.a.

Evoluția populației la recensăminte:


Scurt istoric[modificare | modificare sursă]

Săpăturile arheologice făcute de-a lungul timpului au adus dovezi materiale ale unor locuiri încă din cele mai vechi timpuri, astfel, pe "Valea Surpat", s-a descoperit o așezare ce conținea resturi ceramice, aparținând evului mediu, iar în albia Târnavei s-au găsit o daltă de piatră și tăișul unui topor, aparținând celeași epoci. În "Valea Cetății" s-a descoperit o așezare de tip Wietenberg, o figurină de lut scitică și o așezare dacică din sec. VII - VIII[necesită citare]. În locul numit "Poala Bradului" s-a găsit o așezare Ariușd și Bodrogkeresztúr și o așezare dacică din sec. VII și VIII.[necesită citare] În anul 1902, în apropierea drumului ce duce la Cechești, s-a descoperit un mormânt celtic de incinerație cu cor de luptă din perioada La Téne mijlociu ce conținea un vârf de lance, mânerul și vârful unei săbii și o verigă de fier. În baia de sare "Gyárfás" s-au găsit 13 monede de bronz, din care au fost identificate piese de la Titus, Antonius, Pius, Marcus Aurelius, Lucilla și Commodus.

Prima atestare datează din 1333 - 1337, când preotul Jakab, în anul 1333 a plătit 23 de dinari impozit porții papale, iar în 1334, 8 dinari.[4]

1395 - regele Sigismund emite la Cristur câteva diplome.

1503 - numele târgului Cristur apare într-o diplomă: Ex oppido nostro Kerezthur[5]

1559 - sub regina Izabella, localitatea este scutită de ori ce fel de impozite în afară de cele ce trebuiau plătite turcilor.

1631 - prima mențiune a unei școli reformate.

Biserica Romano Catolică

Biserica Romano-Catolică este datată în secolul al XIII-lea, ca biserică romanică, suferind mai multe transformări, prima în secolul al XIV-lea, apoi la mijlocul secolului al XV-lea când au fost înălțați pereții navei romanice, a fost construit un nou altar și au fost terminate bolțile iar în secolul al XVI-lea, construcția se face în stil gotic. Complexul de lângă zidul incintei reprezintă urmele casei parohiale medievale.

Orașul Cristuru Secuiesc, în perioada interbelică a fost reședința plasei Cristur din județul Odorhei. Pentru scurt timp, înainte de cel de-al doilea război mondial, autoritățile române au schimbat denumirea Cristurului Secuiesc în "I.G.Duca".

Educație și cultură[modificare | modificare sursă]

Educație[modificare | modificare sursă]
  • Liceul Unitarian Berde Mózes
  • Liceul Teoretic Orbán Balázs
  • Școala generală Petőfi Sándor
  • Grupul școlar Zeyk Domokos
Cultură[modificare | modificare sursă]
  • Ansamblul folcloric PIPACSOK - fondată în anul 1992
  • Fanfara civilă - fondată în anul 1895
  • Filarmonica - fondată în anul 1911

Economie[modificare | modificare sursă]

Economia acestui oraș este susținută de activități în domeniul: fabricării mobilierului, construcțiilor, fabricării oțelurilor speciale, industriei alimentare (prin procesarea cărnii și prelucrarea laptelui), comerțului și serviciilor. Un rol important îl are însă și agricultura (cultivarea terenurilor) și creșterea animalelor.

Atracții turistice[modificare | modificare sursă]

Biserica ortodoxă din Cristuru Secuiesc
Muzeul Dr. Molnár István
  • Biserica Unitariană, cu elemente arhitectonice păstrate din secolul al XI-lea.
  • Biserica Romano-Catolică (adresa: str. Libertății nr. 61, monument istoric, cod: HR-II-m-A-12805, datare: secolul al XIII-lea, refaceri în secolul al XIV-lea și 1458)
  • Biserica Ortodoxă
  • Muzeul Dr. Molnár István
  • Conacul Gyárfás
  • Statuia lui Sándor Petőfi - opera sculptorului Márkos Sándor

Orașe înfrățite[modificare | modificare sursă]

Galerie de imagini[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). http://www.kia.hu/konyvtar/erdely/erd2002/etnii2002.zip. Accesat la 6 august 2013. 
  2. ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_Tab_8.xls. Accesat la 5 august 2013. 
  3. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_TAB_13.xls. Accesat la 5 august 2013. 
  4. ^ Orașul Cristur, Rep arheologic al jud. Harghita, pag. 92
  5. ^ Idem

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Județul Harghita, Monografie, Z. Makfalvi, L. Vifkori. Ed. Sport Turism București 1979
  • Repertoriul Arheologic al județului Harghita, V. Cavruc. ISBN 973-99270-2-5
  • Județul Harghita, I. Pisota, D. Bugă. Ed. Academiei RSR București 1976

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Cristuru Secuiesc