Autostrada A3 (România)

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
(Redirecționat de la Autostrada Transilvania)
Salt la: Navigare, căutare
A3

Autostrada A3 shield}}

Autostrada A3
A3 near Cheile Turului 2.JPG
Autostrada Transilvania
Romania Motorway A3 DE.svg
Harta traseului proiectat al autostrăzii A3
Localizare
Țară  România
Lungime totală 107,3 km
Județe traversate Ilfov, Prahova, Cluj
București–Ploiești
Lungime 55,5 km
Capătul de sud București (Crețuleasca)
Intersecții RO Roadsign CB.svg DNCB lângă Crețuleasca
DC184 DC184 lângă Snagov
RO Roadsign 1.svg DN1 lângă Bărcănești
Capătul de nord Ploiești (Bărcănești)
Câmpia Turzii–Cluj Vest
Lungime 51,8 km
Capătul de sud-est Câmpia Turzii
Intersecții RO Roadsign 15.svg DN15 lângă Câmpia Turzii
RO Roadsign 1.svg DN1 lângă Turda
RO Roadsign 1.svg DN1 lângă Gilău
Capătul de nord-vest Gilău, lângă Cluj-Napoca

Autostrada A3 este o autostradă în construcție, ce pornește de la București spre nord, urmând să traverseze Munții Carpați prin Valea Prahovei, să străbată Podișul Transilvaniei pe direcția SE-NV, și să ajungă, prin nordul Carpaților Occidentali, la punctul de trecere a frontierei cu Ungaria de la Borș. Autostrada va lega orașele București, Ploiești, Brașov, Făgăraș, Sighișoara, Târgu Mureș, Turda, Cluj-Napoca, Zalău și Oradea. Lungimea totală planificată a autostrăzii este de 584 km.

Autoritățile române au împărțit Autostrada A3 în două proiecte independente: Autostrada București–Brașov și Autostrada Brașov–Cluj–Borș, intitulată și Autostrada Transilvania, punctul comun fiind orașul Brașov.

Pe 1 decembrie 2009 s-au deschis circulației primii 42 de kilometri din această autostradă, dintre Turda și Cluj-Napoca Vest, iar în 13 noiembrie 2010, încă 10 km între Turda și Câmpia Turzii, în timp ce alte tronsoane sunt în execuție.[1][2] Din 19 iulie 2012, este circulabilă și o parte de 55,5 din cei 62 km ai autostrăzii București–Ploiești, aflată între centurile celor două orașe. Pe data de 30 mai 2013 contractul cu firma americană Bechtel pentru tronsonul de autostradă Suplacu de BarcăuBorș a fost reziliat.

Autostrada București–Brașov[modificare | modificare sursă]

Autostrada București–Brașov este primul din cele două sectoare ale autostrăzii. Acesta are o lungime planificată de 173 km și va lega orașele București, Ploiești, Comarnic, Sinaia, Predeal și Brașov. Ruta pe care o va străbate este una dintre cele mai solicitate de pe întreaga secțiune de drumuri naționale, având și o deosebită importanță economică și turistică.[3] În data de 19 iulie 2012 a fost deschisă circulației autovehiculelor porțiunea în lungime de 55,5 km cuprinsă între șoseaua de centură a Bucureștiului și cea a Ploieștiului.

Secțiunile autostrăzii[modificare | modificare sursă]

Autostrada este împărțită în patru tronsoane:

Secțiune Rută  Lungime (km)   Perioada oficială  Finanțare  Comentarii 
1  BucureștiMoara Vlăsiei  19,5 05.2008 – 12.2010 Bugetul de stat Parțial finalizat (de la centura Bucureștiului la Moara Vlăsiei); restul în lucru
2 Moara VlăsieiPloiești 42,5 07.2007 – 07.2010 Bugetul de stat Finalizat
3 PloieștiComarnic 48,6 2010 – 2014  Concesiune, 25 ani  Lucrări neîncepute
4 ComarnicBrașov 58[4] 2009 – 2013  Concesiune, 25 ani  în licitare
Dimensiuni[5][6]
Lungime 19,5 km
Număr de benzi 6
Număr poduri 6 buc
Lungime poduri 1.980 m
Număr pasaje 7 buc
Lungime pasaje 714 m
Noduri rutiere 3 buc
Podețe 16 buc
Volum săpătură 380.000 m³
Volum umplutură 2.010.000 m³
Cantitate asfalt 210.000 tone
Volum beton poduri și pasaje 110.000 m³

Traseul și contractarea lucrării[modificare | modificare sursă]

Tronsonul București–Moara Vlăsiei[modificare | modificare sursă]

Primul tronson al autostrăzii București–Brașov este o autostradă de degajare cu o lungime de 19,5 km și sase benzi de circulație. Traseul autostrăzii începe din sectorul 2, mai exact din strada Petricani, și continuă spre nord, pe pasajul Petricani peste calea ferată București–Constanța, la kilometrul 7 trece peste ocolitoarea existentă a Bucureștiului, iar după aproximativ 4,5 km se intersectează cu viitoarea autostradă de centură a capitalei printr-un nod rutier, continuând până la Moara Vlăsiei.[7] Finanțarea este asigurată de Guvernul României, valoarea proiectului se ridică la 183.6 milioane Euro, execuția și proiectarea au fost câștigate, prin licitație, de asocierea Impresa Pizzarotti & C. S.p.A. și Tirrena Scavi S.p.A., iar termenul oficial de finalizare a lucrărilor este decembrie 2010.[5]

În urma licitației organizate pe data de 21 februarie 2007 de către CNADNR, la care au participat 7 ofertanți, contractul a fost atribuit firmelor asociate Impresa Pizzarotti & C. S.p.A. și Tirrena Scavi S.p.A. Finanțat în întregime de Guvernul României, valoarea acestui contract este de 152,8 milioane Euro. Valoarea exproprierilor, conform studiului de fezabilitate, se ridică la 27 milioane Euro.[8] Ordinul de începere a lucrărilor a fost dat în data de 16 mai 2008, moment în care contractul intră în vigoare, iar pe 26 mai 2008 se comunică începerea efectivă a lucrărilor. Durata lucrărilor de construcție este de 18 luni de la data ordinului de începere a lucrărilor și 36 de luni de garanție.[6]

Dimensiuni[9]
Lungime 42,5 km
Număr de benzi 4
Poduri 11 buc
Pasaje 4 buc
Noduri rutiere 2 buc
Podețe 48 buc

Tronsonul Moara Vlăsiei–Ploiești[modificare | modificare sursă]

Autostrada București–Ploiești la km 49 (comuna Râfov, județul Prahova). Peisaj tipic pentru zona traversată: Câmpia Română, traversată de Ialomița, afluenții săi și câțiva afluenți ai Dâmboviței, și punctată, mai ales în văile râurilor, de păduri de foioase.

Este o autostradă de legătura în lungime de 42,5 km și patru benzi de circulație. De la Moara Vlăsiei, direcția generală fiind nord, ea traversează râul Ialomița și râul Prahova și continuă până la sud de Dumbrava (unde se va intersecta, printr-un nod rutier, cu viitoarea autostradă Ploiești–Focșani), punct din care avansează spre nord-vest, trecând peste DN1 la Bărcănești, la sud de Ploiești, și terminându-se în același drum alături de această localitate.[7] Finanțarea este asigurată de Guvernul României, valoarea proiectului se ridică la 238 milioane Euro, execuția și proiectarea au fost câștigate, prin licitație, de consorțiul format din companiile UMB Spedition, PA&CO International, Euro Construct Trading '98 și COM-AXA, iar termenul oficial de finalizare a lucrărilor este iulie 2010.[9] A fost primul tronson de autostradă din România executat de firme autohtone.[10]

După deschidere, s-a constatat că este necesară existența unui alt nod rutier pe malul stâng al Ialomiței, care să deservească sud-estul județului Prahova și să ofere o legătură alternativă și către Buzău până la realizarea autostrăzii sau drumului expres către acea destinație. Astfel, Consiliul Județean Prahova finanțează realizarea unui nou nod rutier la Gherghița în zona kilometrului 44.[11]

Tronsoanele Ploiești–Comarnic și Comarnic–Brașov[modificare | modificare sursă]

Tronsonul Ploiești–Brașov nu a fost încă început, el fiind permanent amânat. În 2009, ministrul transporturilor Radu Berceanu spera că ar putea fi finalizat până în 2014;[12] la această dată, ministrul Ioan Rus avansa termenul de 2017.[13]

Porțiunea Comarnic–Brașov urmează să aibă 58 km, din care 16 km de poduri și viaducte, 15 km de tuneluri și costurile estimate erau de 1,2 miliarde de euro.

Porțiunea dintre Comarnic și Brașov urma a fi construită de un consorțiu format din firmele Vinci Concession, Aktor Concession, Vinci Construction Grand Projets și Aktor, lucrările trebuind să înceapă din luna februarie 2010.[14] Contractul cu consorțiul Vinci-Aktor prevedea concesionarea administrării acestei porțiuni pe 26 de ani.[15] După câștigarea licitației, consorțiul a încercat să atragă fonduri pentru construire, dar nu a reușit și s-a văzut nevoit să renunțe la contract, la sfârșitul perioadei de trei luni în care putea renunța la contract fără penalizări.[16][17] În 2012, noul guvern român al lui Victor Ponta a reluat procedurile, în urma negocierilor stabilindu-se realizarea tronsonului de aceleași firme VINCI și Aktor împreună cu Strabag, și creșterea costurilor de la 1,2 la 1,8 miliarde de euro, statul obligându-se să acopere diferențele de costuri dacă concesiunea nu se va dovedi suficient de profitabilă printr-o taxă de 7 lei pentru fiecare autovehicul ce va trece pe autostradă. Deși și-au asigurat contractul, ele au evitat însă semnarea lui, încercând să atragă finanțare din sistemul bancar. Astfel, în vara lui 2014 data finalizării, data semnării contractului și costurile lui finale nu erau cunoscute încă.[18][19]

Cronologia construcției[modificare | modificare sursă]

Pe data de 15 septembrie 2006 consorțiul format din companiile UMB Spedition, PA&CO International, EuroConstruct Trading `98 și COM-AXA a câștigat licitația pentru Tronsonul Moara Vlăsiei–Ploiești cu oferta de 200 de milioane euro, la licitație mai participând alte 3 companii din Uniunea Europeană.[20] Contractul a fost semnat pe data de 25 octombrie 2006, fază în care, în următorul an, constructorul își asuma plata garanției de 10% din valoarea lucrării, iar beneficiarul, finalizarea procedurii de expropriere și obținerea autorizației de construcție. Începerea lucrărilor a avut loc pe data 15 martie 2007 fără ordinul de începere a lucrărilor, din cauza neplății garanției în valoare de aproximativ 20 milioane de euro.[21] Ordinul de începere a lucrărilor a fost emis de CNADNR pe data de 27 iunie 2007[22], termenul contractual de finalizare devenind astfel iunie 2010. În iunie 2009, Ministerul Transporturilor organizează o licitație de extindere la 3 benzi pe sens a porțiunii de 25 de km dintre Moara Vlăsiei și Dumbrava[23], licitație la care 7 companii și consorții își depun oferta, dar care este suspendată două luni mai târziu din motive tehnice și legislative, privind accesul companiei câștigătoare pe șantierul vechilor constructori[24] și drepturile asupra proiectului tehnic.[25]

În aprilie 2011 ministrul transporturilor Anca Boagiu a acuzat constructorii tronsonului de abandonarea lucrărilor, în timp ce aceștia cereau o nouă amânare și suplimentare a costurilor. Ministerul a trimis acestora notificări de reziliere a contractului.[26][27] Ulterior, după o serie de negocieri între minister și companiile constructoare, s-a renunțat la reziliere, iar constructorii au acceptat să renunțe la majorarea cerută și să accepte termenul de 15 decembrie 2011 pentru finalizarea lucrării.[28] Deși în luna decembrie 2011 se ajunsese la un stadiu aproape final, autostrada nu a putut fi deschisă la termenul asumat din cauza unui singur pod care nu fusese terminat, de aceea deschiderea ei a fost anunțată pentru primăvara lui 2012,[29] data avansată pentru deschidere fiind 15 mai.[30] La acea dată, însă, doar cei 30 km dinspre Ploiești erau terminați, dar nu puteau fi folosiți din lipsa unui nod care să-i lege de rețeaua de drumuri; lucrul la restul porțiunii era aproape de finalizare;[31] ulterior, ministrul transporturilor Ovidiu Silaghi a anunțat o nouă amânare, de data aceasta până la 30 iunie.[32] Nici această dată nu a fost însă respectată, reprezentanții ministerului invocând probleme de siguranța traficului; prima porțiune din această autostradă (de la centura Bucureștiului până la cea a Ploieștiului) a fost deschisă abia la 19 iulie.

Autostrada Brașov–Cluj–Borș (Transilvania)[modificare | modificare sursă]

Autostrada A3, în apropiere de Cluj

Porțiunea Brașov–Cluj–Borș, cunoscută și sub numele de Autostrada Transilvania, urmează să aibă o lungime de 415 km și patru benzi de circulație.

Autostrada A3, în apropiere de Turda

Ea va porni din centrul României, de la Brașov, va străbate Podișul Transilvaniei de sud-est la nord-vest, pe lângă Târgu Mureș, ajungând la Cluj Vest, după care își va continua drumul spre Ungaria, pe lângă Oradea, terminându-se în comuna Borș, în zona satului Santăul Mare și a satului maghiar Nagykereki, continuându-se în Ungaria cu autostrada M4 către Miskolc și Budapesta.[33] Beneficiarul și finanțatorul acestui proiect este Guvernul României, executantul și proiectantul este compania americană Bechtel International Inc. împreună cu partenerul său din regiune, compania Enka İnșaat ve Sanayi A.Ș. din Turcia. Acest consorțiu a construit primul tronson al autostrăzii Tirana - Priștina (68 km, de la Rrshen la Kalimash, dat în folosință partial în iunie 2009), Autostrada Transilvania reprezentând cel de-al patrulea proiect derulat de către Bechtel și Enka Insaat ve Sanayi A.S..[34] Contractul cu Bechtel a fost semnat în anul 2004, pentru suma de 2,2 miliarde euro.[35] Ulterior însă, sumele au crescut, vehiculându-se o valoare cuprinsă undeva între cinci și șapte miliarde de euro (aproximare din decembrie 2009).[36] Din această porțiune, a fost dată în folosință doar secțiunea Câmpia TurziiGilău, însumând 51,8 km (aproximativ 10% din lungimea totală proiectată).[37] Podul peste Someșul Mic, ce face legătura cu tronsonul Gilău–Mihăiești, nu a fost încă finalizat.[38]

Pentru construcția autostrăzii Brașov-Cluj–Borș a existat o pauză de finanțare între anii 2010-2014. După intrarea UDMR la guvernare alături de PSD în anul 2014 și înțelegerea privind continuarea lucrărilor la Autostrada Transilvania, guvernul Victor Ponta (3) a alocat în ședința de guvern din 16 aprilie 2014 bani pentru finalizarea lucrărilor pe tronsonul Suplacu de Barcău-Borș.[39]

Execuția[modificare | modificare sursă]

Proiectul construirii autostrăzii Transilvania a început în 2004, în baza unui contract de 2,24 miliarde euro.[40] Lucrările au fost întrerupte la jumătatea anului 2005, când autoritățile au început reanalizarea contractului încheiat de guvernarea precedentă.[40] Ca urmare a sistării lucrărilor, termenul de finalizare a autostrăzii, stabilit inițial pentru anul 2012, a fost prelungit cu un an.[40] Cum în 2011 lucrările trenau în continuare, Ministerul Transporturilor a cerut renegocierea contractului. Bechtel a acceptat o reducere de costuri și a renunțat la tronsoanele la care încă nu începuse să lucreze. Proiectarea segmentelor GilăuNădășelu și Câmpia Turzii–Târgu Mureș a fost modificată pentru a reduce costurile. Toate segmentele cu excepția celui dintre Suplacu de Barcău și Borș urmează a fi reatribuite. Segmentul BrașovFăgăraș a fost comasat cu ComarnicBrașov și urmează a fi atribuit prin concesiune în 2012.[41]

Secțiunile autostrăzii[modificare | modificare sursă]

Din rațiuni constructive, proiectul a fost împărțit în opt segmente, după cum urmează:[42]

Secțiune Ruta Lungime (km) Perioada oficială Construcție
1 1A Brașov (Cristian) – Făgăraș 48,8 161  28.11.2010 – 31.12.2013  Lucrări neîncepute
1B Făgăraș – Sighișoara 53,4  28.02.2010 – 31.12.2013  Lucrări neîncepute
1C Sighișoara – Târgu Mureș (Ogra) 58,0  29.11.2009 – 31.12.2013  Lucrări neîncepute
2 2A Târgu Mureș (Ogra) – Câmpia Turzii 37,2 90  29.11.2009 – 31.12.2010  În licitare
2B Câmpia Turzii – Cluj Vest (Gilău) 52,5  28.05.2004 – 28.02.2010  Finalizat, cu excepția podului peste Someșul Mic
3 3A Cluj Vest (Gilău) – Mihăiești 25,5 164  01.03.2008 – 31.12.2010  Parțial în execuție (de la Gilău la Nadășelu)
3B Mihăiești – Suplacu de Barcău 75,5  01.03.2008 – 31.12.2010  Lucrări neîncepute
3C Suplacu de Barcău – Borș 64,5  28.05.2004 – 28.02.2010  Contract reziliat (50% finalizat)

Dimensiuni[modificare | modificare sursă]

Încărcarea unei grinzi tip U pe trailer
  • Lungime totală: 415 km
  • Lățime platformă: 26 m
  • Parte carosabilă: 2 x 7,5 m
  • Poduri/viaducte pe autostradă: 267/peste 62 km
  • Pasarele peste autostradă: 94
  • Pasaje rutiere: 58
  • Noduri rutiere: 16[43]
  • Excavații: 93.000.000 m³
  • Umplutură: 64.000.000 m³
  • Fundație de balast și piatră spartă: 12.000.000 m³
  • Conducte de drenaj: 500.000 lm
  • Asfalt: 7.000.000 tone
  • Piloți: 620.000 m
  • Beton armat și prefabricat: 3.200.000 m³[44]

Grinzile pretensionate tip U, folosite la viaductele și pasajele autostrăzii, reprezintă o premieră pentru România. Acestea au o lungime de 37.1 m și o greutate de 165 tone, pentru producția unei singure grinzi fiind necesare 9.000 kg de fier, 60 m³ de beton și 3.400 kg de toroane.[45] Cele mai importante structuri de pe tronsonul 2B au necesitat cel puțin 620 de astfel de grinzi. Grinzile sunt produse integral în campusurile de la Săvădisla și Câmpia Turzii, de unde sunt preluate de un trailer lung de 40 de metri și transportate la viaductul unde urmează să fie instalate.[46]

Cronologia evenimentelor și a activității de construire[modificare | modificare sursă]

Pe 18 noiembrie 2003, Guvernul României a emis “Ordonanța de Urgență numărul 120 din 18 noiembrie 2003 pentru aprobarea demarării de către Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România S.A. a procedurii de negociere cu o singură sursă cu firma Bechtel Internațional Inc., în vederea încheierii contractului de proiectare, construire și finanțare a autostrăzii Brașov–Cluj–Borș”.[47] O lună mai târziu, pe 19 decembrie 2003 s-a semnat “Contractul de construire a autostrăzii Brașov–Cluj–Borș”, acord între Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România S.A., pe de o parte, și Bechtel Internațional Inc., pe de altă parte. Contractul poate fi descarcat de pe pagina web a Ministerului Transporturilor.[48]

Aprobarea de către Parlamentul României a O.U.G. 120/18.11.2003 s-a făcut prin Legea numărul 32 din 5 martie 2004.[49] Ceremonia oficială de inaugurare a lucrărilor pentru Autostrada Transilvania a avut loc în vecinătatea satului Vălișoara, comuna Săvădisla, județul Cluj, în data de 16 iunie 2004, în prezența premierului Adrian Năstase (PSD) și a lui Béla Markó (UDMR).[50] În anul 2004 lucrările preponderente au fost cele de proiectare și organizare de șantier.

Din cauza unor nereguli contractuale semnalate de Uniunea Europeană, Banca Europeană de Reconstrucție și Dezvoltare, Fondul Monetar Internațional, dar și de societatea civilă, în perioada ianuarie-martie 2005 s-a realizat o analiză a clauzelor contractuale. Acestea au fost renegociate cu reprezentanții investitorului în perioada mai-decembrie 2005, perioadă care s-a încheiat cu un amendament la contract.[51] Datorită negocierilor, anul 2005 nu a adus niciun progres în evoluția lucrărilor.[52]

Lansatorul de grinzi pe viaductul de la km 27+700

În februarie 2006 s-a semnat “Acordul de Modificare al Contractului de Construire”, care, printre altele, prelungește termenul de finalizare din decembrie 2012 până în decembrie 2013.[43] Lucrările s-au reluat în luna iunie 2006.[52]

În martie 2007 s-a turnat prima placă de suprabetonare a structurii de pod de la km 34+167 din Secțiunea 2B.[53] Conform constructorului, volumul lucrărilor realizate în primele patru luni ale anului 2007 a cunoscut o creștere de 75% față de planul de lucrări prevazut pentru această perioadă.[54]

Viaductul de lângă Gilău

La nivelul lunii ianuarie 2008, stadiul valoric al lucrărilor pe secțiunea 2B era de 44,5 %, valoarea lucrărilor pentru această secțiune fiind de 434 milioane euro, iar pe 3C de 30,52 %, valoarea acestui tronson fiind estimată la 445 milioane euro.[43] În luna mai 2008 s-a instalat prima grindă pretensionată tip U pe viaductul 29+709 din secțiunea 2B (video).[45]

În luna august 2009 a fost finalizat cel mai mare viaduct de pe secțiunea 2B, având o lungime de aproape 1 km (960 m) și o înălțime de 23 m, pentru construcția căruia au fost necesare 192 de grinzi de tip U.[55] La 1 decembrie 2009 s-au inaugurat primii 42 de kilometri de autostradă,[1] ce leagă Turda de Gilău (situat pe DN1/E60, la ieșirea Cluj Vest), această porțiune având și rolul de centură ocolitoare a municipiului Cluj.

La sfârșitul anului 2009 datoriile înregistrate de către Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale (CNADNR) față de constructorul american s-au ridicat la 903 milioane lei.[56] Până la finele lunii aprilie, ministerul de resort a plătit Bechtel 607,6 milioane de lei ca parte a datoriilor.[56] La 13 noiembrie 2010 constructorul autostrăzii a finalizat ultimii 10 kilometri din tronsonul Câmpia Turzii-Gilău, având în lucru sectorul Suplacu de Barcău–Borș (gradul de finalizare este de 36,59%), în lungime de 64 de kilometri.[56][57]. În data de 30 mai 2013 contractul cu firma americană Bechtel pentru tronsonul de autostradă Suplacu de Barcău–Borș a fost reziliat, iar gradul de finalizare era atunci de 50,12%.

S-a trecut apoi la reatribuirea lucrărilor. Pentru porțiunea Gilău–Nădășelu, care conectează DN1 cu DN1F la vest de Cluj-Napoca, constructorul desemnat este consorțiul între UMB Spedition și Tehnostrade, iar lucrările au început în august 2014.[58]

Listă ieșiri[modificare | modificare sursă]

Ieșiri și construcții (Nord)
București – Ploiești (62 km)
Motorway km 6 Strada Gherghiței, București în construcție
Exit km 9 Strada Popasului, Voluntari în construcție
Exit km 13 Centură București CB deschis 2012
Service area km 16 Parcare în construcție
Service area km 23 Parcare în construcție
Exit km 25 Moara Vlăsiei DJ101 lucrări neîncepute
Service area km 26 Parcare doar sud
Exit km 30 Snagov/Ghermănești DC184 deschis 2012
Service area km 34 Parcare în construcție
Bridge km 38 Râul Ialomița deschis 2012
Service area km 41 Parcare în construcție
Ieșire km 44 Gherghița DJ100B în construcție
Bridge km 47 Râul Prahova deschis 2012
Service area km 49 Parcare în construcție
Service area km 56 Parcare în construcție
Service area km 63 Parcare în construcție
Exit km 68 Ploiești Sud DN1 deschis 2012
Cluj bypass (52 km)
Motorway km 0 Câmpia Turzii DN15 deschis 2010
Exit km 9 Turda / Aiud DN1 deschis 2009
Service area km 10 Parcare în construcție
Bridge km 12 Râul Arieș deschis 2009
Exit km 12 Ieșire în U doar nord
Exit km 44 Ieșire în U doar sud
Service area km 46 Parcare în construcție
Exit km 51 Cluj Vest / Gilău DN1 deschis 2009
  1. ^ a b Autostrada Transilvania: Se circulă pe primii 42 de kilometri”. Jurnalul Național. 2 decembrie 2009. http://www.jurnalul.ro/stire-observator/autostrada-transilvania-se-circula-pe-primii-42-de-kilometri-529121.html. 
  2. ^ Premierul Emil Boc a inaugurat un nou tronson din Autostrada Transilvania: Am facut in perioada de criza mai mult decat au facut altii in vremuri de crestere economica”. Hotnews.ro. 13 noiembrie 2010. http://www.hotnews.ro/stiri-esential-8032431-premierul-emil-boc-inaugureaza-nou-tronson-din-autostrada-transilvania.htm. 
  3. ^ Autostrada București - Brașov”. CNADNR. http://cnadnr.ro/proiecte.php?tip=92. 
  4. ^ Constructorul tronsonului Comarnic – Brasov, ales pentru respectarea normelor europene”. Standard.ro. 20 mai 2009. http://www.standard.money.ro/articol_95123/constructorul_tronsonului_comarnic_____brasov__ales_pentru_respectarea_normelor_europene.html. 
  5. ^ a b Autostrada București - Brașov Tronsonul București - Moara Vlăsiei, km 0+000 - km 19+500”. CNADNR. http://cnadnr.ro/proiect.php?id=165. 
  6. ^ a b Comunicat de presă al Ministerului Transporturilor”. Ministerul Transporturilor. 26 mai 2008. http://www.mt.ro/evenimente/arhiva_comunicate/mai2008.html. 
  7. ^ a b Bogdan Mirica (12 decembrie 2007). „Traseul Autostrăzii București-Ploiești”. Automarket. http://www.automarket.ro/stiri/traseul-autostrazii-bucuresti-ploiesti-4660.html. 
  8. ^ CNADNR a semnat înca un contract pentru realizarea Autostrazii București – Brașov”. CNADNR. 6 iunie 2007. http://www.cnadnr.ro:6060/itn/c1/comunicate_de_presa.html#_06.06.2007_-_CN. 
  9. ^ a b Autostrada București - Brașov, Tronsonul Moara Vlăsiei - Ploiești, km 19+500 - km 62+000”. CNADNR. http://www.cnadnr.ro/proiect.php?id=39. 
  10. ^ Doru Cireașă (28 ianuarie 2008). „Autostrada Timișoara-Lugoj, prima adjudecată după placul BEI”. Cotidianul. http://www.cotidianul.ro/autostrada_timisoara_lugoj_prima_adjudecata_dupa_placul_bei-38714.html. 
  11. ^ Andreea Unturica (23 iunie 2014), „CJ Prahova va plăti peste 1,2 milioane de lei pentru exproprierile de pe A3. Printre expropriați se află și Costel Cășuneanu”, Mediafax, http://www.mediafax.ro/social/cj-prahova-va-plati-peste-1-2-milioane-de-lei-pentru-exproprierile-de-pe-a3-printre-expropriati-se-afla-si-costel-casuneanu-12819864, accesat la 8 octombrie 2014 
  12. ^ V.M. (2 aprilie 2009). „Radu Berceanu: Autostrada Bucuresti-Brasov va fi circulabila in cinci ani”. Hotnews.ro. http://www.hotnews.ro/stiri-esential-5543026-radu-berceanu-autostrada-bucuresti-brasov-circulabila-cinci-ani.htm. Accesat la 12 mai 2009. 
  13. ^ Neferu, Andreea-Mioara (28 iulie 2014). „După „abureala“ ministrului Șova privind autostrada Comarnic - Brașov urmează cea a lui Ioan Rus. Citat din noul ministru al transporturilor: „Ori ne ducem înainte, ori ne ducem înapoi“”. Ziarul Financiar. http://the-money-channel.ro/autostrada-comarnic-brasov-noi-amanari/. Accesat la 5 august 2014. 
  14. ^ Catalin Lupoaie (28 mai 2009). „Infrastructura: Prima autostradă prin munți”. Ziarul Financiar. http://www.zf.ro/business-construct/infrastructura-prima-autostrada-prin-munti-4457444/. 
  15. ^ Cireașă, Doru (27 ianuarie 2010). „Autostrada Comarnic-Brasov va trece pe sub Sinaia si Busteni”. România liberă. http://www.romanialibera.ro/dezvaluiri/a175788-exclusiv-r-l-autostrada-comarnic-brasov-va-trece-pe-sub-sinaia-si-busteni.html. 
  16. ^ Trandafir, Teodora (15 aprilie 2010). „Autostrada Comarnic-Brașov s-a dus pe apa sâmbetei”. Evenimentul zilei. http://www.evz.ro/detalii/stiri/autostrada-de-la-munte-s-a-dus-pe-apa-sambetei-892316.html. Accesat la 21 iunie 2010. 
  17. ^ AUTOSTRADA RUȘINII. „De-aș mai duce-o pân’ la toamnă”, 24 iulie 2014, Loredana Voiculescu, Gândul, accesat la 27 iulie 2014
  18. ^ Cozmei, Victor (16 ianuarie 2014). „Totul despre autostrada Comarnic - Brasov: Cand va fi gata, ce taxa se va pune si cat va plati statul roman in fiecare luna”. Hotnews.ro. http://www.hotnews.ro/stiri-esential-16420794-totul-despre-autostrada-comarnic-brasov-cand-gata-taxa-pune-cat-plati-statul-roman-fiecare-luna.htm. Accesat la 5 august 2014. 
  19. ^ Autostrada Comarnic-Brasov, noi amanari”. The Money Channel. 25 iulie 2014]. http://the-money-channel.ro/autostrada-comarnic-brasov-noi-amanari/. 
  20. ^ Euroconstruct a castigat licitatia pentru autostrada Bucuresti-Ploiesti”. Ziarul Financiar. 15 septembrie 2006. http://www.zf.ro/zf-24/euroconstruct-a-castigat-licitatia-pentru-autostrada-bucuresti-ploiesti-2879144/. 
  21. ^ Ștefan Etves (15 mai 2007). „Regii asfaltului vor să garanteze autostrada București-Brașov cu banii statului”. Gardianul. http://stiri.rol.ro/content/view/51151/2/. 
  22. ^ Comunicat de presă CNADNR din 27 iunie 2007”. CNADNR. 27 iunie 2007. http://www.mt.ro/evenimente/arhiva_comunicate/iunie2007.html. 
  23. ^ Mircea Doagă (22 iunie 2009). „O bandă de autostradă în plus: 2,2 milioane de euro/km”. Financiarul. http://www.incomemagazine.ro/articol_28142/o-banda-de-autostrada-in-plus-22-milioane-de-euro-km.html. 
  24. ^ Cătălin Lupoaie (28 august 2009). „Autostrada București-Ploiești, la trei benzi și un constructor”. Ziarul Financiar. http://www.zf.ro/eveniment/autostrada-bucuresti-ploiesti-la-trei-benzi-si-un-constructor-4806949/. 
  25. ^ Doru Cireașă (24 august 2009). „Regii asfaltului vor exclusivitate pe tronsonul Moara Vlăsiei-Ploiești. A treia bandă a autostrăzii mai așteaptă”. Cotidianul. http://www.cotidianul.ro/regii_asfaltului_vor_exclusivitate_pe_tronsonul_moara_vlasiei_ploiesti_a_treia_banda_a_autostrazii_mai_asteapta-96187.html. 
  26. ^ Ministerul Transporturilor va rezilia contractul pentru tronsonul de autostradă Moara Vlăsiei-Ploiești”. Mediafax. 18 aprilie 2011. http://www.mediafax.ro/economic/ministerul-transporturilor-va-rezilia-contractul-pentru-tronsonul-de-autostrada-moara-vlasiei-ploiesti-8167857. Accesat la 7 iulie 2011. 
  27. ^ Cireașă, Doru (19 aprilie 2011). „Autostrada A3, Vlăsiei - Ploiești: Culisele rezilierii”. România Liberă. http://www.romanialibera.ro/bani-afaceri/economie/autostrada-a3-vlasiei-ploiesti-culisele-rezilierii-222859.html. Accesat la 7 iulie 2011. 
  28. ^ Cireașă, Doru (26 mai 2011). „Culisele împăcării de pe Autostrada Ploiești”. România Liberă. http://www1.romanialibera.ro/actualitate/eveniment/culisele-impacarii-de-pe-autostrada-ploiesti-226396.html. Accesat la 7 iulie 2011. 
  29. ^ Dumitru, Andra (5 noiembrie 2011). „Boc: Autostrada București-Ploiești va fi dată în folosință cel mai târziu în aprilie 2012”. România liberă. http://www.romanialibera.ro/actualitate/bucuresti/boc-autostrada-bucuresti-ploiesti-va-fi-data-in-folosinta-cel-mai-tarziu-in-aprilie-2012-243591.html. Accesat la 24 noiembrie 2011. 
  30. ^ Mailat, Ciprian (22 aprilie 2012). „Ungureanu: Conform promisiunilor constructorilor, autostrada București–Ploiești va fi deschisă circulației pe 15 mai”. Capital. http://www.capital.ro/detalii-articole/stiri/ungureanu-si-nazare-in-inspectie-pe-autostrada-bucuresti-ploiesti-165054.html. Accesat la 17 mai 2012. 
  31. ^ Doaga, Mircea (16 mai 2012). „Autostrada Bucuresti - Ploiesti, gata pe bucati: finalizata 50%, circulabila 0%”. Finanțiștii. http://www.finantistii.ro/transporturi-infrastructura/autostrada-bucuresti-ploiesti-gata-pe-bucati-finalizata-50-circulabila-0-72566/. 
  32. ^ Străuț, Dan (29 mai 2012). „Autostrada București-Ploiești, gata într-o lună”. Adevărul. http://www.adevarul.ro/financiar/Autostrada_Bucuresti-Ploiesti-gata_intr-o_luna_0_709129391.html. Accesat la 1 iunie 2012. 
  33. ^ Hungary, Romania agree on motorway link-up location [Ungaria și România au căzut de acord privind punctele de conectare ale autostrăzilor]”. Budapest Business Journal, BBJ.hu. 6 iulie 2011. http://www.bbj.hu/life/hungary-romania-agree-on-motorway-link-up-location_58733. Accesat la 6 august 2014. 
  34. ^ Despre Autostrada Transilvania”. autostradatransilvania.ro. http://www.autostradatransilvania.ro/page/2/Descriere-proiect.html. 
  35. ^ Autostrăduța de un miliard de euro, 30 octombrie 2010, Denis Barabaș, adevarul.ro, accesat la 4 iulie 2011
  36. ^ Boc și Berceanu “s-au dat” cu Loganul pe Autostrada Transilvania, standard.ro, accesat la 16 decembrie 2009
  37. ^ Ciprian Mailat (17 octombrie 2012). „Pariul României: Vom ajunge în octombrie la 550 kilometri de autostradă?”. Capital. http://www.capital.ro/detalii-articole/stiri/pariul-romaniei-vom-ajunge-in-octombrie-la-550-kilometri-de-autostrada-172912.html. Accesat la 23 octombrie 2012. 
  38. ^ A3, prioritate a guvernului”. Transilvania Live. 5 iunie 2012. http://www.transilvanialive.ro/article/a3-prioritate-guvernului. Accesat la 25 octombrie 2012. 
  39. ^ Vin bani pentru Autostrada Transilvania”, Ziua de Cluj, 17 aprilie 2014.
  40. ^ a b c Somajul tehnic si disponibilizarile au ajuns la portile marilor angajatori ai Clujului, 22 dec 2008, zf.ro, accesat la 18 august 2010
  41. ^ Sbîrn, Cristina (15 octombrie 2011). „Autostrada Transilvania, varianta post-Bechtel.”. Evenimentul zilei. http://www.evz.ro/detalii/stiri/autostrada-transilvania-varianta-post-bechtel-949786.html. Accesat la 24 noiembrie 2011. 
  42. ^ Autostrada Brașov - Cluj - Borș”. CNADNR. http://cnadnr.ro/proiecte.php?tip=98. 
  43. ^ a b c Informare privind stadiul lucrărilor de construcție la Autostrada Brașov–Cluj–Borș la sfârșitul lunii aprilie 2008”. mt.ro. aprilie 2008. http://www.mt.ro/bechtel/contract_bechtel-stadiu.pdf. 
  44. ^ Știați că...”. autostradatransilvania.ro. http://www.autostradatransilvania.ro/index.php/know. 
  45. ^ a b Comunicat de presă : Instalarea primei grinzi U la Autostrada Transilvania”. autostradatransilvania.ro. 23 mai 2008. http://www.autostradatransilvania.ro/articol/2/239/4/Instalarea-primei-grinzi-U-la-Autostrada-Transilvania.html. 
  46. ^ Andrada Farcău (30 iulie 2008). „Secretele Autostrăzii Transilvania. Toate amănuntele despre primii 25 de kilometri”. clujeanul.ro. http://www.clujeanul.ro/saptamanal/secretele-autostrazii-transilvania-toate-amanuntele-despre-primii-25-de-kilometri-iii-structurile-2832445. 
  47. ^ Ordonanța de Urgență a Guvernului numărul 120 din 18 noiembrie 2003”. legestart.ro. 18 noiembrie 2003. http://www.legestart.ro/Ordonanta-de-urgenta-nr-120-din-2003-(MTkxNDE-).htm. 
  48. ^ Contractul de construire a autostrăzii Brașov–Cluj–Borș, actualizat, incluzând nota privind renegocierea”. mt.ro. 23 martie 2006. http://www.mt.ro/bechtel/contract%20bechtel.pdf. 
  49. ^ Legea 32 din 5 martie 2004”. cdep.ro. 5 martie 2004. http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act?ida=48216. 
  50. ^ Adrian Năstase a inaugurat lucrările la Autostrada Brașov-Borș”, Amosnews, 16 iunie 2004.
  51. ^ Notă privind renegocierea contractului de proiectare și construire a autostrăzii Brașov–Cluj–Borș”. mt.ro. 23 martie 2006. http://www.mt.ro/bechtel/contract%20bechtel.pdf. 
  52. ^ a b Interviu cu domnul Michael John Mix, directorul de proiect al Bechtel International pentru Autostrada Transilvania”. Bursa. 18 noiembrie 2008. http://www.autostradatransilvania.ro/articol/1/265/4/Nu-noi-am-cerut-mai-multi-bani--ci-proiectul-e-mai-scump.html. 
  53. ^ Comunicat de presă : Turnarea primei plăci de pod la Autostrada Transilvania”. autostradatransilvania.ro. 10 martie 2007. http://www.autostradatransilvania.ro/articol/2/136/6/Turnarea-primei-placi-de-pod-la-Autostrada-Transilvania.html. 
  54. ^ Comunicat de presă : Ritm accelerat de lucru la Autostrada Transilvania”. autostradatransilvania.ro. 24 aprilie 2007. http://www.autostradatransilvania.ro/articol/2/137/5/Ritm-accelerat-de-lucru-la-Autostrada-Transilvania.html. 
  55. ^ Comunicat de presă : A fost finalizat cel mai mare viaduct de pe secțiunea 2B”. autostradatransilvania.ro. 4 august 2009. http://www.autostradatransilvania.ro/articol/2/309/1/Autostrada-Transilvania--A-fost-finalizat-cel-mai-mare-viaduct-de-pe-sectiunea-2B--Campia-Turzii---Gilau-.html. 
  56. ^ a b c Protocol de finanțare a autostrăzii Transilvania, 23 iulie 2010, wall-stret.ro, accesat la 22 aprilie 2014
  57. ^ Popa, Adrian M.; Barabaș, Denis (13 noiembrie 2010). „S-au inaugurat cei 12 km de autostradă dintre Câmpia Turzii și Turda”. Adevărul. http://www.adevarul.ro/locale/cluj-napoca/S-au_inaugurat_cei_10_km_de_autostrada_dintre_Campia_Turzii_si_Turda_0_371363058.html. 
  58. ^ Radio România Regional » Lucrările la Autostrada Transilvania au fost reluate pe tronsonul Gilău – Nădășel”. Radio România Regional. http://romaniaregional.ro/2014/08/20/lucrarile-la-autostrada-transilvania-au-fost-reluate-pe-tronsonul-gilau-nadasel/. Accesat la 2 octombrie 2014. 

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Autostrada A3