Țara Oașului

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Acest articol se referă la Țara Oașului. Pentru alte sensuri, vedeți Oaș (dezambiguizare).
Țara Oașului
—  regiune istorică și etnografică  —

Țară  România

Reședință Negrești Oaș

Suprafață
 - Total 755,30  km²

Populație
 - Total 55,299 locuitori
 - Densitate 73,21 loc./km² 

Harta Țara Oașului.png

Oașul sau Țara Oașului este o Romanie populară, adică o regiune geografică și etno-culturală românească alcătuită din Depresiunea Oașului și din munții care o delimitează: Munții Oaș și Munții Gutâi cu ramificațiile lor. Este aflată în nordul Transilvaniei, în actualul județ Satu Mare.

Capitala și cel mai mare oraș al Țării Oașului este Negrești Oaș.

Oașul este vestit pentru tradițiile sale specifice, care s-au conservat în forme origiale până aproape de zilele noastre.

Geografie[modificare | modificare sursă]

Țara Oașului se întinde pe aproximativ 755,30 km², de la Turț - Gherța Mare - Gherța Mica (în limita vestică) pâna la pasul Huta - 640 m alt (în limita estică) și de la Cămărzana (în nord) coboară în sud pâna la munții ce împrejmuiesc localitățile Orașu Nou - Racșa - Vama. Țara Oașului cuprinde următoarele comune și sate apărținătoare: Orașu Nou, Prilog, Racșa, Remeți, Orașu Nou-Vii, Certeze, Huta Certeze și Moișeni, Vama, Vama Bai, Călinești-Oaș, Lechința, Coca, Dumbrava, Târșolț, Aliceni, Trip Băi, Boinești, Bixad, Cămârzana, Bătarci, Tarna Mare și Negrești-Oaș (oraș).

Depresiunea Oaș prezintă altitudini maxime de 400-500 m. Localitățile sunt așezate dealungul văilor ce străbat Țara Oașului. În partea de nord este bazinul Lechincioarei care cuprinde Valea Mare, Valea Semănaturii și Valea Lechincioarei. În partea de sud Țara Oașului este străbătută de râul Tur și afluenții Alb și Rău.

Biserica de lemn din Lechinţa, Muzeul Țării Oașului, anul 2008
Pasul Huta

Închisă de Carpați la nord, est și sud, depresiunea Oaș prezintă o importantă a suprafeței către vest, unde se desfășoară și cea mai largă deschidere formată de părțile Turului și Talnei. În această zonă, depresiunea ia contact cu câmpia Someșului și Tisei, primind influența directă a maselor de aer umed oceanic, în timp ce înălțimea Carpaților Orientali împiedică pătrunderea curenților reci de nord-est.[1]

Muzeul satului din Negrești-Oaș.

Etimologie[modificare | modificare sursă]

Asupra etimologiei Țării Oașului există mai multe păreri:

  • Gustav Weigand presupune că este vorba de numele unui voievod local, Oașu;
  • Alexandru Doboș îl pune pe seama cuvântului Avaș, care înseamnă „păduri vechi, seculare”; alții că ar deriva de la cuvântul maghiar Havas, care tradus înseamnă munte înzăpezit;
  • alții îl derivă din Ovas, care se traduce prin cuvântul românesc „curătură”, despădurire, „posadă” termen întâlnit și în alte lucrări.[2]

Surse și istorie[modificare | modificare sursă]

Actul din 17 Noiembrie 1270 face cunoscut că „prin scrisoarea regelui Ștefan dată în anul Domnului o mie douăsute șaptezeci, în ziua de 15, înainte de calendele lui Decembrie, iar în al domniei sale în anul întâi, se arată că moșiile Livada, Orașu Nou, Vama, Prilog și Ovaș care au fost odinioară ale lui Benedict numit Ur., mort fără moștenitor, care au fost date pentru totdeauna, de către acel rege Ștefan, suzeranului Nicolae fiul lui Maurițiu pentru serviciile sale credincioase”.[3]

În 1452, când cetatea Satului-Mare era a familiei Huniazilor, Negreștiul este pomenit ca aparținător al acestei familii. Pe la 1490 este citat ca fiind încadrat în domeniul Medieșului Aurit. În următoarele secole până în secolul al XVIII-lea domeniul Oașului, deci și Negreștiul trec din stăpânirea habsburgilor, în a principiilor Transilvaniei.[4]

Oașul este menționat în Letopisețul Țării Moldovei de Grigore Ureche. În secolul XV vânătorii mai găseau încă în Oaș: brebi (Castor fiber), bouri (Bos primigenius) și zimbri (Bison bonasus).[5]

În documentele din secolul XIX găsim mențiuni importante despre viața locuitorilor.

În 1918 prin Unirea proclamată la Alba-Iulia, Țara Oașului intră în componența României dar în 1940 trece înapoi la Ungaria prin cedarea Transilvaniei de Nord conform Dictatului de la Viena, pentru ca în toamna anului 1944 să-i revină României de fapt (și de drept in 1946 la Tratatul de Pace de la Paris). În 1952 devine un raion al regiunii Maramureș, iar în 1975 redevine o parte a județului Satu-Mare.

Familii nobile[modificare | modificare sursă]

Personalități ale Țării Oașului[modificare | modificare sursă]

  • Ioniță G. Andron (n. 20 aprilie 1917, Racșa, Țara Oașului – d. 23 aprilie 1989, Negrești Oaș) - artist fotograf, avocat
  • Conf. univ. dr. Ioan Chioreanu-Oaș (16 ianuarie 1922, Prilog - 29 nov. 2011, Baia Mare)
  • Prot. Mihai Féher, protopop al Țării Oașului, preot paroh al Parohiei Ort. Negrești Oaș II, Catedrala "Duminica Tuturor Sfinților" (cunoscută și ca „Catedrala Țării Oașului”) și membru în adunarea eparhială a Episcopiei Ortodoxe Române a Maramureșului și Sătmarului.
  • Floare Finta (n. în orașul Negrești Oaș, Țara Oașului, România)- „Tezaur Uman Viu”
  • Floarea Hotcă (n. 2 iulie 1940 în orașul Negrești Oaș, Țara Oașului, România) - rapsod și meșter popular
  • Prof. dr. Natalia Lazăr - director al Casei de Cultură din orașul Negrești Oaș și al Ansamblului Folcloric Oașul Negrești Oaș
  • Maria Petca-Poptean (n. în 2 ianuarie 1954, Țara Oașului, Târșolț, județul Satu Mare) - rapsod popular
  • Dr. Mihai Pop (n. 12 noiembrie 1936 în localitatea Chiuzbaia, sat aparținător orașului Baia Sprie - d. 2004), medic, directorul Spitalului Orășenesc Negrești, peste două decenii
  • Vasile Pop-Negreșteanu (n. 28 Decembrie 1955 in Negresti-Oas, Țara Oașului, judetul Satu Mare) - pictor
  • Ioan Nistor (n. 5 decembrie 1948, Prilog) – profesor și poet
  • ES Ionuț Silaghi de Oaș (născut în localitatea Negrești-Oaș, Țara Oașului, Județul Satu Mare, România) - grof și artist român, secretar general al Ansamblului Folcloric „Oașul” din Negrești Oaș
  • Prof. Maria Tripon (n. 14 iulie 1962, orașul Negrești-Oaș, Țara Oașului, jud. Satu Mare, România) - profesor, interpret și ambasador al muzicii populare oșenești
  • Ion Țânțaș (n. 5 iulie 1909, Tur, actualul cartier al orașului Negrești Oaș, Țara Oașului, România - 15 iulie 1973, Vama) - pictor
  • Petre Zele - interpret vocal și instrumentist


Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Maria Bitiri, Paleoliticul în Țara Oașului, Institutul Arheologic, București, 1972
  2. ^ I. Velcea – Țara Oașului – Editura Academiei R.P.R. – 1964: pag. 14-15.
  3. ^ Documente privind istoria României, seria C. Transilvania, veacul al XIII-lea, volumul II, Edit. Academiei R.P.R., 1952, pag. 132.
  4. ^ „Pagini din istoria Maramureșului, Baia Mare – 1967, pag. 74.
  5. ^ Alexandru Filipașcu: Sălbăticiuni din vremea strămoșilor noștri, Ed. Științifică, 1969.

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

Lectură suplimentară[modificare | modificare sursă]

  • Țara Oașului: studiu de geografie fizică și economică, Ion Velcea, Editura Academiei Republicii Populare Romîne, 1964
  • Paleoliticul in Țara Oașului: studiu arheologic, Maria Bitiri, Editura Centrul de Informare si documentare in Stiintele Sociale si politice, 1972

Legături externe[modificare | modificare sursă]