Covasna

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Pentru o localitate din județul Iași, România vedeți Covasna, Iași.
Pentru alte utilizări ale toponimicului, vedeți pagina de dezambiguizare Covasna (dezambiguizare).
Covasna
Kovászna
—  Oraș  —
Stema Covasna
Stemă
Covasna se află în Romania
{{{alt}}}
Covasna
Poziția geografică
Coordonate: Coordonate: 45°51′0″N 26°11′0″E / 45.85000°N 26.18333°E / 45.85000; 26.1833345°51′0″N 26°11′0″E / 45.85000°N 26.18333°E / 45.85000; 26.18333

Țară  România
Județ Covasna

SIRUTA 63526
Atestare documentară 1548

Localități componente Chiuruș

Guvernare
 - Primar Zsigmond Lőrincz (UDMR, ales 2008)

Suprafață
 - Total 158  km²
Altitudine 560 m.d.m.

Populație (2011)[1][2]
 - Total 10.114 locuitori
 - Densitate 70,93 loc./km² 
 - Recensământul anterior, 2002 11.369 locuitori

Poziția localității Covasna

Covasna (maghiară Kovászna, în germană Kovasna) este un oraș din județul Covasna, Transilvania, România. Numele vine de la cuvântul slavon „cvaz”, ceea ce înseamnă „acru-acrișor” (referire la gustul apelor minerale de aici).

Datorită faptului că este situată într-o zonă cu activitate vulcanică (în trecut) este renumită pentru apele sale minerale și mofetele (emanații gazoase post-vulcanice, predominant dioxid de carbon).

Este cea mai renumită stațiune balneo-climaterică din țară pentru tratarea afecțiunilor cardio-vasculare, orașul având peste 10 hoteluri și nenumărate pensiuni, un spital de profil cardiologic (Cardiologie Covasna) cu baze de tratament de profil moderne. În centrul orașului poate fi găsită "Balta Dracului", denumire dată de localnici, rămășită a unei erupții vulcanice. În secolul al XVIII-lea au fost înregistrate mai multe erupții ale acesteia.

În imediata apropiere a orașului se află "Valea Zânelor", zonă renumită pentru Planul Înclinat (monument tehnic unicat în Europa) și pentru priveliștea minunată.

Așezare[modificare | modificare sursă]

Orașul Covasna este situat la marginea sud-estică a părții inferioare a Carpaților de curbură, la o altitudine de 580 m, pe DN13E(Feldioara-Vâlcele-Sfântu Gheorghe-Covasna).

Demografie[modificare | modificare sursă]



Circle frame.svg

Componența etnică a orașului Covasna

     Români (31.17%)

     Maghiari (62.82%)

     Romi (3.16%)

     Necunoscută (2.65%)

     Altă etnie (0.17%)



Circle frame.svg

Componența confesională a orașului Covasna

     Ortodocși (29.39%)

     Romano-catolici (21.18%)

     Reformați (43.36%)

     Necunoscută (2.7%)

     Altă religie (3.34%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Covasna se ridică la 10.114 locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 11.369 de locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt maghiari (62,82%). Principalele minorități sunt cele de români (31,17%) și romi (3,16%). Pentru 2,66% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, nu există o religie majoritară, locuitorii fiind reformați (43,37%), ortodocși (29,39%) și romano-catolici (21,19%). Pentru 2,71% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[3]

Evoluția populației la recensăminte:


Istorie[modificare | modificare sursă]

Covasna în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773Josephinische Landaufnahme pg272.jpg

Prrima atestare documentară datează din anul 1567, dar descoperirile arheologice dovedesc prezența omului aici încă din neolitic.

Pe dealul „Cetatea Zânelor”, în partea de est a orașului, se găsesc ruinele dezvelite aproape integral ale unei mari fortificații a dacilor, cu ziduri din piatră dispuse în terase (secolele I î.C. - I d.C.). Săpăturile efectuate în mai multe rânduri în acest loc, au descoperit obiecte de ceramică, unelte, arme și un mormânt de inhumație. Pe baza stratografiei și a materialelor descoperite, s-a putut stabili că zona a fost locuită sporadic în epoca bronzului, mai accentuată în prima parte a epocii fierului și consistentă în perioada dacică. Tot aici s-au găsit un inel de argint, un vârf de spadă medievală din secolul al XII-lea și câteva monede din secolul al XVI-lea.

În 1548 este amintită ca și „Covasna”. În 1840 a primit dreptul de a organiza târguri. In 1756, 1863, 1869, 1874 și 1887 au avut loc incendii puternice care au devastat orașul. Vechea biserică reformată-calvină a fost construită între anii 1754 și 1764, dar cutremurul care a avut loc în anul 1802 a avut asemenea efecte asupra ei, încât a trebuit sa fie demolată.

În Covasna se întâlnesc izvoarele minerale cele mai renumite în Ardeal, cu o diversitate de mai mult de 1500 de elemente de compoziție. Exploatarea termală a început în anii 1880. În 1889 s-a înființat prima societate comercială de exploatare a băilor termale, iar apa minerală din Voinești (parte a orașului Covasna) este îmbuteliată începând cu anul 1891. În prezent în Covasna se îmbuteliază aproximativ 5000 litri de apă minerală. Covasna are nenumărate băi minerale și mofete.

Primari[modificare | modificare sursă]

  • 1992-2000: Málnási László Levente (UDMR)
  • 2000-2008: Levente Zsuffa (Independent)
  • 2008- Lőrincz Zigmond

Economie[modificare | modificare sursă]

Un rol important în economia acestui oraș, datorită poziționării geografice, climei și resurselor naturale îl are turismul. Bogăția subsolului în hidrominerale și gaze mofetice este valorificată în bazele de tratament din stațiune, iar rezervele de apă minerală de diferite tipuri hidrochimice sunt exploatate și valorificate pe scară industrială sub formă de ape minerale îmbuteliate. Un aport substanțial la economia orașului îl au și agricultura, industria alimentară prin prelucrarea laptelui și a cărnii, transportul, comerțul și serviciile.

Obiectiv memorial[modificare | modificare sursă]

  • Monumentul Eroilor Români din Al Doilea Război Mondial. Monumentul se află într-un rondou de pe strada Mihai Eminescu și a fost dezvelit la data de 9 mai 1973. Cunoscut si sub numele de “Monumentul Eliberatorul”, acesta este opera sculptorului Theodor Ionescu. Pe un piedestal masiv, de forma unei prisme patrate, este așezată statuia unui infanterist care ține în mâna stângă o pușcă, iar în mâna dreaptă o ramură de stejar. Pe fațada principală a piedestalului este fixată o placă de marmură albă pe care este scris următorul text omagial: "Glorie eternă eroilor armatei române".

Atracții turistice[modificare | modificare sursă]

  • Cetatea Dacică
  • Balta Dracului
  • Planul Înclinat
  • Vila de vacanță a fostului dictator Nicolae Ceaușescu

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). http://www.kia.hu/konyvtar/erdely/erd2002/etnii2002.zip. Accesat la 6 august 2013. 
  2. ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_Tab_8.xls. Accesat la 5 august 2013. 
  3. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_TAB_13.xls. Accesat la 5 august 2013. 

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Județul Covasna, Monografie, Stanca Constantin, Ráduly Gitta. Ed. Sport Turism Bucureéti 1980
  • Repertoriul Arheologic al județului Covasna, Seria Monografii Arheologice I. Valeriu Cavruc. ISBN 973-0-00-735-7
  • Județul Covasna, Ioan Pisota, Elena Mihai, Maria Ivănescu. Ed. Academiei R.S.R. Bucureșzi 1975

Bibliografie suplimentară[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Covasna