Covasna
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
 |
Acest articol sau această secţiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteţi ajuta găsind susţinere bibliografică pentru conţinutul paginii. |
| Covasna Kovászna |
|||
| — Oraş — | |||
|
|||
  Covasna
|
|||
| Coordonate: | |||
|---|---|---|---|
| Ţară |  România |
||
| Judeţ | Covasna | ||
| Atestare documentară | 1548 | ||
| Localităţi componente | Chiuruş | ||
| Guvernare | |||
| - Primar | Zsigmond Lőrincz (UDMR, ales 2008) | ||
| Suprafaţă | |||
| - Total | 158 km² | ||
| Altitudine | 560 metri n.m. | ||
| Populaţie (2002)[1] | |||
| - Total | 11.369 locuitori | ||
| - Densitate | 70.93 loc./km² | ||
 |
|||
Covasna (maghiară Kovászna) este un oraş din judeţul Covasna, Transilvania, România. Are o populaţie de 11.369 locuitori.[1] Numele vine de la cuvântul slavon „cvaz”, ceea ce înseamnă „acru-acrişor” (referire la gustul apelor minerale de aici).
Datorită faptului că este situată într-o zonă cu activitate vulcanică (în trecut) este renumită pentru apele sale minerale si mofetele.
Este cel mai mare centru din ţară pentru tratarea afecţiunilor cardiace. În centrul oraşului poate fi găsită "Balta Dracului", rămăşiţă a unei erupţii vulcanice din trecut. În secolul al XVIII-lea au fost înregistrate mai multe erupţii.
În imediata apropiere a oraşului se află "Valea Zânelor", zonă renumită pentru sanatoriile ei şi pentru priveliştea minunată.
Populaţia oraşului era în 2002 de 11.369 locuitori, din care 7.539 maghiari (predominant secui), 3.673 români, 117 romi şi 10 germani.[1]
Cuprins |
[modifică] Istorie
Pe dealul „Cetatea Zânelor” se găsesc ruinele dezvelite aproape integral ale unei mari fortificaţii a dacilor, cu ziduri din piatră dispuse în terase (secolele I î.C. - I d.C.).
În 1548 este amintită ca şi „Covasna”. În 1840 a primit dreptul de a organiza târguri. In 1756, 1863, 1869, 1874 şi 1887 au avut loc incendii puternice care au devastat oraşul. Vechea biserică reformată-calvină a fost construită între anii 1754 si 1764, dar cutremurul care a avut loc în anul 1802 a avut asemenea efecte asupra ei, încât a trebuit sa fie demolată.
În Covasna se intâlnesc izvoarele minerale cele mai renumite în Ardeal, cu o diversitate de mai mult de 1500 de elemente de compoziţie. Exploatarea termală a început în anii 1880. În 1889 s-a înfiinţat prima societate comercială de exploatare a băilor termale, iar apa minerală din Voineşti este îmbuteliată începând cu anul 1891. În prezent în Covasna se îmbuteliază aproximativ 5000 litri de apă minerală. Covasna are nenumărate băi minerale calde şi mofete.
[modifică] Primari
- 1992-2000: Málnási László Levente (UDMR)
- 2000-2008: Levente Zsuffa (Independent)
[modifică] Demografie
Evoluţia populaţiei la recensăminte: 
[modifică] Obiectiv memorial
- Monumentul Eroilor Români din Al Doilea Război Mondial. Monumentul se află într-un rondou de pe strada Mihai Eminescu şi a fost dezvelit la data de 9 mai 1973. Cunoscut si sub numele de “Monumentul Eliberatorul”, acesta este opera sculptorului Theodor Ionescu. Pe un piedestal masiv, de forma unei prisme patrate, este aşezată statuia unui infanterist care ţine în mâna stângă o puşcă, iar în mâna dreaptă o ramură de stejar. Pe faţada principală a piedestalului este fixată o placă de marmură albă pe care este scris următorul text omagial: "Glorie eternă eroilor armatei române".
[modifică] Note
[modifică] Legături externe
|
||||||||||
|
|||||
