Praid, Harghita

Praid
—  Sat  —
Vedere asupra satului
Praid Poziția geografică
Coordonate: 46°33′9″N 25°7′28″E
Țară	România
Județ	Harghita
Comună	Praid
Altitudine	529 m. m.d.m.
Fus orar	EET (UTC+2)
- Ora de vară (DST)	EEST (UTC+3)
Cod poștal	537240
Prefix telefonic	+40 x66

Praid este un sat în sud-vestul județului Harghita, Transilvania, România, vestit pentru mina de sare comestibilă care se exploatează aici din timpuri străvechi. Este reședința comunei Praid.

Date geografice

Localitatea este așezată pe valea Târnavei Mici, la poalele Munților Gurghiului, în depresiunea Praid, la 525 m altitudine (masivul de sare atinge 580 m înălțime).

Istoric

Săpăturile arheologice făcute în această zonă au descoperit materiale ce atestă prezența omului aici încă din cele mai vechi timpuri astfel, pe malul pârâului "Mesteacăn", s-a descoperit fragmentul unui topor de piatră ce datează de la începutul epocii bronzului. Pe vârful "Sf. Ladislau" și pe culmea "Trei dealuri", s-au gasit câte un topor, în fiecare loc, în formă de inimă aparținând culturii Coțofeni. Între pâraiele "Iuhodul Mic" și "Ulmiște", pe un platou se văd ruinele unei cetăți medievale (Cetatea Rabsonne). Cercetările arheologice facute pe platou au descoperit urmele unor locuințe de suprafață ce conțineau materiale dacice (sec.I î.e.n. - sec.I e.n.).

Volker Wollmann în monografia sa asupra mineritului subliniază prezența în imediata apropiere a zăcămintelor de sare, de fiecare dată, a unei fortificații romane. Castrul roman Praetoria Augusta de la Inlăceni a apărat exploatările de sare de la Praid.

Demografie

Conform recensământului din 2002, Praid are o populație de 6.837 locuitori din care 96,92% sunt maghiari.

Căile de acces

• Rutiere: pe DN 13 A Bălăușeri - Sovata - Praid - Miercurea Ciuc (la 9 km de Sovata) sau pe DN 13 B Praid - Gheorghieni (58 km).
• Pe calea ferată: Gara Praid, punctul terminus al liniei secundare Blaj - Bălăușeri - Sovata – Praid, care accede la magistrala feroviară Brașov - Sighișoara - Teiuș - Blaj - Cluj-Napoca - Satu-Mare – Oradea. Secția este operată de compania privată Regiotrans. 6 perechi de trenuri sosesc și pleacă zilnic din stația Praid.
• Aerian: aeroportul internațional Târgu Mureș (70 km).

Obiective turistice

• Salina Praid
• Cetatea medievală Rapsonné (cetatea Rabsonne, cetatea Rab), la 12 km de Praid (monument istoric).

Date economice

• Exploatarea sării geme se face prin Salina Praid.

Tehnica de deschidere în trecut a ocnelor de sare

Înainte de deschiderea unei noi ocne de sare în Ardeal și Maramureș, se făceau deobicei foraje de explorare. Dacă până la adâncimea de 36 m (18 Klafter = 18 stânjeni) nu se intercepta sarea, se renunța la proiect, din cauza adâncimii prea mari a puțurilor. Ideal era ca solul să aibă o grosime de max. 10-12 m (5-6 stânjeni). La un rezultat pozitiv al primului foraj, se executa un al doilea, la o distanță de 6 m (3 stânjeni) de primul, pentru stabilirea exactă a grosimii stratului acoperitor deasupra celui de al doilea puț. Al doilea puț se amplasa preferențial la aceiași cotă cu primul sau cu max. 4-6 m (2-3 stânjeni) diferență de nivel față de primul puț. Un puț era rezervat pentru intrarea și ieșirea minierilor din ocne (cu ajutorul unor frânghii de cânepă), iar celălalt puț pentru extragerea sării din subteran. Puțurile se săpau cu profil patratic, fiecare latură având 2,8 m (9 pași; 1 pas = 0,3 m) până la o adâncime de 4 m (2 stânjeni) sub contactul steril-sare, după care se lărgea treptat pe următorii 4 m (2 stânjeni), cu profil tot patratic. Aici se făcea așa-numitul “fundament”, din bârne de lemn incastrate în sare, pe care se sprijinea întregul puț. Apoi se arma puțul, de jos în sus, la început cu un amestec de argilă, pleavă și lână de oaie (pentru impermeabilizarea pereților), după care cu bârne (grinzi) de lemn. Grosimea armăturilor era de 0,3 m (1 pas), astfel ca profilul efectiv al puțului se reducea în final de la 2,8 x 2,8 m la 2,5 x 2,5 m. De la nivelul steril-sare în jos pereții se căptușeau cu piele de bivol, care împiedeca contactul direct al apei cu pereții de sare. Apa care picura totuși în mină era captată și scoasă la suprafață. De la nivelul “fundamentului” în jos se săpa cu profil tot mai lărgit, conic, așa că după alți cca 8 m (4 stânjeni) cele 2 puțuri alăturate se uneau. De aici, mina lua o formă conică-ogivală cu secțiunea pe cât posibil circulară (care nu se realiza practic decât rar). Mina se declara gata pentru exploatare numai după ce un agent al administrației salinei, stând pe un bulgăre de sare în mijlocul ocnei, nu mai putea atinge tavanul ocnei cu ciocanul. Din acest moment, salariul tăietorilor de sare scădea de la 4,5 creițari (4,5 Kreuzer) pentru fiecare bloc de sare, la obișnuitul tarif de 1,5 creițari. Ocna era dată atunci oficial în funcțiune, primind totodată un nume. Costurile de deschidere ale unei ocne de sare se ridicau deobicei la peste 5.000 florini (guldeni) de argint.

Vezi și

• Salina Praid

Legături externe

• Primăria comunei Praid
• Asociația Microregională Sovidek - A.S. Microregională Sovidek

• 13 iulie 2004: Praid - Calator in orasul sarat, 13 iulie 2004, Irina Munteanu, Jurnalul Național
• 13 iulie 2004: Praid - Viata in satul-salina, 13 iulie 2004, Irina Munteanu, Jurnalul Național
• 13 iulie 2004: Praid - Romana e grea, 13 iulie 2004, Ana-Maria Luca, Jurnalul Național
• 14 iulie 2004: Praid - "Pentru oameni fara prea multi bani", 14 iulie 2004, Irina Munteanu, Jurnalul Național
• 14 iulie 2004: Praid - Oamenii din inima sarii, 14 iulie 2004, Ana-Maria Luca, Jurnalul Național
• Sarbatori in Tinutul Sarii, 13 decembrie 2004, Iohanna Onaca Purdea, Jurnalul Național
• Festivalul Internațional al Sarmalelor de la Praid, 6 octombrie 2009, Claudiu Sere, Jurnalul Național

Cetatea Rabsonné

• Informații despre cetatea Rabsonné
• Trasee turistice (incl. Cetatea Rapsonné)
• CIMEC - Repertoriul arheologic al României (Cetatea Rapsonné)
• Trasee din Praid (Cetatea Rapsonné)
• hu Cetatea Rapsonné

Imagini

• 360*180 degrees panoramic picture presenting Praid famous salt mine
• Poze și impresii de la Salina Praid

Galerie de imagini

• 

  Planul unei ocne vechi de sare din Transilvania și Maramureș (după Johann Fichtel, 1780)
• 

  Secțiune schematică printr-o ocnă veche de sare din Transilvania și Maramureș (după Johann Fichtel, 1780)
• 

  Vârful muntos pe care se află Cetatea Rapsonné
  (desen din sec.XIX)
• 

  Praid
  (zona puțului vechi de extracție; desen din sec.XIX)
• 

  Praid
  (zona puțului vechi de extracție; imagine de la începutul sec.XX)
• 

  Salina Praid
  (intrarea in galeria minei noi)
• 

  Salina Praid
  (capela subterană din mina nouă)