Țara Bârsei

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Vedere de pe Masivul Postăvarul (Schuler) asupra o parte a Țării Bârsei

Țara Bârsei (în germană Burzenland, maghiară Barcaság, latină Terra Borza[1]), denumită și Depresiunea Curburii Carpatice sau Depresiunea Brașovului, este o regiune istorică și etnografică din sud-estul Transilvaniei, cu Brașov cea mai importantă localitate.

Nume[modificare | modificare sursă]

Macedonia-Thracia-Illyria-Moesia-Dacia1849.jpg

Denumirea provine de la râul Bârsa /Bârsa Mare (în germană Burzen[2]), care se varsă în râul Olt. Bârsa Mare, formată de confluența a două brațe Bârsa Groșetului și Bârsa Tămașului, are printre afluenți și Bârsa Fierului și Bârsa lui Bucur). Bîrsă (bârsă) este o piesă braț care susține plazul plugului (var. bîrță) este cuvânt autohton [3]

De la Bîrsa, numele regiunii a cărei capitală este Brașovul (ambele nume având probabil aceeași origine [4]) a derivat bîrsan (bârsană) care desemnează lână lungă și aspră (țurcană) [4]

Geografie[modificare | modificare sursă]

Planşa 241: Mândra, Făgăraş, Şercaia Planşa 242: Comăna, Hoghiz, Părău Planşa 243: Aita Mare, Apaţa, Belin, Măieruş Planşa 244: Bodoc, Malnaş, Valea Crişului Planşa 245: Cernat, Sânzieni, Turia Planşa 257: Hîrseni, Recea, Şinca Planşa 258: Dumbrăviţa, Perşani Planşa 259: Crizbav, Feldioara, Hălchiu Planşa 260: Ghidfalău, Ilieni,  Sf.Gheorghe, Reci Planşa 261: Boroşneu, Moacşa,  Reci Planşa 267: Fără localităţi Planşa 268: Codlea, Holbav, Vulcan Planşa 269: Braşov, Hălchiu, Hărman Planşa 270: Ozun, Prejmer, Teliu Planşa 271: Boroşneu, Covasna, Pachia Planşa 273: Moieciu, Râşnov, Tohan, Zărneşti Planşa 274: Braşov, Săcele, Timişu de Jos Planşa 275: Budila, Săcele,  Tărlungeni Planşa 276: Floroaia, Scrădoasa Planşa 278: Fundata, Moieciu, Şimon Planşa 279: Întorsura Buzăului Planşa 280: Fără localităţi
Țara Bârsei în Harta Iosefină (senzitivă), 1769-1773. (Click pe planșa dorită)

Geografic, Țara Bârsei este o depresiune dispusă în interiorul arcului Carpatic, delimitată de localitățile Apața la nord, Bran la sud, Vlădeni la vest și Prejmer spre est. Este străbătută de numeroase râuri și pârâuri repezi de munte, fiind delimitată pe o bună porțiune de râul Olt.

Istorie[modificare | modificare sursă]

Locuită din vechi timpuri, în 1211 regiunea a fost donată Cavalerilor Teutoni de către Regele Andrei al II-lea al Ungariei pentru păzirea graniței de sud-est a Regatului Ungariei, împotriva cumanilor. Cavalerii teutoni au avut ca scop și convertirea românilor la catolicism.[5] Teutonii au ridicat numeroase castele în zonă și au adus coloniști din Sfântul Imperiu Roman pentru a popula teritoriul. În 1224 cavalerii au încercat să iasă din alianța cu ungurii și să se subordoneze Scaunului Papal, iar ca urmare regele Andrei a evacuat ordinul în 1225. Deși teutonii au părăsit zona și s-au îndreptat spre Prusia, coloniștii germani au rămas aici până în secolul XX, întemeind unul dintre cele mai puternice districte - atât din punct de vedere militar, cât și economic. O dată cu Marea Unire de la 1918, Țara Bârsei a intrat în componența României.

Stemă[modificare | modificare sursă]

Stema veche a Ţării Bârsei

Pe un scut de culoare albastră sau neagră este un crin argintiu acompaniat de două stele (argintii sau aurii). Câteodată, deasupra scutului mai este reprezentată și o coroană trilobară.

Localități[modificare | modificare sursă]

Denumirile sunt în română, germană și maghiară.

StemaBod.png Bod (Brenndorf, Botfalva)
Bran coa.jpg Bran (Törzburg, Törcsvár)
StemaBrasov.svg Brașov (Kronstadt, Brassó)
Coa Romania Town Feketehalom.svg Codlea (Zeiden, Feketehalom)
StemaCristian.png Cristian (Neustadt, Keresztényfalva)
StemaFeldioara.png Feldioara (Marienburg, Földvár)
Stema Ghimbav.png Ghimbav (Weidenbach, Vidombák)
StemaHalchiu.png Hălchiu (Heldsdorf, Höltövény)
Coa Romania Town Szászhermány.svg Hărman (Honigberg, Szászhermány)
StemaMaierus.png Măieruș (Nußbach, Szászmagyarós)
Coa Romania Town Prázsmár.svg Prejmer (Tartlau, Prázsmar)
Coa Romania Town Barcarozsnyó.svg Râșnov (Rosenau, Barcarozsnyó)
Coa Romania Town Szászveresmart.svg Rotbav (Rotbach, Szászveresmart)
StemaSanpetru.png Sânpetru (Petersberg, Barcaszentpéter)
Coa Romania Town Szászvolkány.svg Vulcan (Wolkendorf, Szászvolkány)

Imagini[modificare | modificare sursă]

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Liviu Stoica, Gheorghe Stoica, Gabriela Popa (2011). Castele si cetati din Transilvania: judetul Brasov. Bucuresti. ISBN 978-973-0-11186-6 
  • Martin Rill (ed.): Das Burzenland. Städte, Dörfer, Kirchenburgen. Edition Wort und Welt, München 1999. ISBN 3-932413-03-2.
  • Heinrich Wachner: Geschichte des Burzenlandes. Ed. Aldus, Brașov, 1994
  • Brigitte Stephani: Ein Heimatmuseum im Burzenland. In: Tribuna României. Die deutsche Seite (București), XI/226, 15.8.1982.
  • Claus Stephani: Die steinernen Blumen. Burzenländer sächsische Sagen und Ortsgeschichten. Ed. Ion Creangă, București, 1977.[6]
  • Nicolae Dunăre (ed.): Țara Bîrsei, II. Editura Academiei RSR, București, 1974.
  • Erich Jekelius (Hg.): Die Wirtschaftsgeschichte des Burzenlandes. (Reihe: Das Burzenland; Bd. V,1). Verlag Burzenländer Sächs. Museum: Brașov, 1929.
  • Erich Jekelius (Hg.): Die Dörfer des Burzenlandes.(Reihe: Das Burzenland; Bd. IV,1). Verlag Burzenländer Sächs. Museum: Brașov, 1929.
  • Erich Jekelius (Hg.): Kronstadt. (Reihe: Das Burzenland; Bd. III,1). Verlag Burzenländer Sächs. Museum: Brașov, 1928.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Hans Bergel: 800 Jahre seit der Ankunft des Deutschritterordens im Burzenland
  2. ^ Burzenland mit den Dörfern Honigberg, Tartlau, Bran, Pojana Brașov und Rosenau
  3. ^ Noul dicționar explicativ al limbii române, Litera Internațional, Editura Litera Internațional, 2002
  4. ^ a b Dicționarul etimologic român, Alexandru Ciorănescu, Universidad de la Laguna, Tenerife, 1958-1966
  5. ^ Enciclopedia Romaniei. Vol. I-IV, Bucharest 1938, Dimitrie Gusti Biblioteca Centrală ASE
  6. ^ http://members.aon.at/fresh/sagen/

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Ţara Bârsei