Țara Bârsei
Țara Bârsei (în germană Burzenland, maghiară Barcaság, latină Terra Borza[1]), denumită și Depresiunea Curburii Carpatice sau Depresiunea Brașovului, este o regiune istorică și etnografică din sud-estul Transilvaniei, cu Brașov cea mai importantă localitate.
Cuprins |
Nume[modificare]
Denumirea provine de la râul Bârsa /Bârsa Mare (în germană Burzen[2]), care se varsă în râul Olt. Bârsa Mare, formată de confluența a două brațe Bârsa Groșetului și Bârsa Tămașului, are printre afluenți și Bârsa Fierului și Bârsa lui Bucur). Bîrsă (bârsă) este o piesă braț care susține plazul plugului (var. bîrță) este cuvânt autohton [3]
De la Bîrsa, numele regiunii a cărei capitală este Brașovul (ambele nume având probabil aceeași origine [4]) a derivat bîrsan (bârsană) care desemnează lână lungă și aspră (țurcană) [4]
Geografie[modificare]
Geografic, Țara Bârsei este o depresiune dispusă în interiorul arcului Carpatic, delimitată de localitățile Apața la nord, Bran la sud, Vlădeni la vest și Prejmer spre est. Este străbătută de numeroase râuri și pârâuri repezi de munte, fiind delimitată pe o bună porțiune de râul Olt.
Istorie[modificare]
Locuită din vechi timpuri, în 1211 regiunea a fost donată Cavalerilor Teutoni de către Regele Andrei al II-lea al Ungariei pentru păzirea graniței de sud-est a Regatului Ungariei, împotriva cumanilor. Cavalerii teutoni au avut ca scop și convertirea românilor la catolicism.[5] Teutonii au ridicat numeroase castele în zonă și au adus coloniști din Sfântul Imperiu Roman pentru a popula teritoriul. În 1224 cavalerii au încercat să iasă din alianța cu ungurii și să se subordoneze Scaunului Papal, iar ca urmare regele Andrei a evacuat ordinul în 1225. Deși teutonii au părăsit zona și s-au îndreptat spre Prusia, coloniștii germani au rămas aici până în secolul XX, întemeind unul dintre cele mai puternice districte - atât din punct de vedere militar, cât și economic. O dată cu Marea Unire de la 1918, Țara Bârsei a intrat în componența României.
Stemă[modificare]
Pe un scut de culoare albastră sau neagră este un crin argintiu acompaniat de două stele (argintii sau aurii). Câteodată, deasupra scutului mai este reprezentată și o coroană trilobară.
Localități[modificare]
Denumirile sunt în română, germană și maghiară.
Bod (Brenndorf, Botfalva)
Bran (Törzburg, Törcsvár)
Brașov (Kronstadt, Brassó)
Codlea (Zeiden, Feketehalom)
Cristian (Neustadt, Keresztényfalva)
Feldioara (Marienburg, Földvár)
Ghimbav (Weidenbach, Vidombák)
Hălchiu (Heldsdorf, Höltövény)
Hărman (Honigberg, Szászhermány)
Măieruș (Nußbach, Szászmagyarós)
Prejmer (Tartlau, Prázsmar)
Râșnov (Rosenau, Barcarozsnyó)
Rotbav (Rotbach, Szászveresmart)
Sânpetru (Petersberg, Barcaszentpéter)
Vulcan (Wolkendorf, Szászvolkány)
Imagini[modificare]
-
1826 - Dagale pentru vitele din Ţara Bârsei şi din Districtul Braşov
-
Vedere asupra Ţării Bârsei din vârful Postăvaru. Ghimbav este în dreapta, iar Codlea se vede în depărtare Munţii Măgura Codlei.
Bibliografie[modificare]
- Liviu Stoica, Gheorghe Stoica, Gabriela Popa (2011). Castele si cetati din Transilvania: judetul Brasov. Bucuresti. ISBN 978-973-0-11186-6
Note[modificare]
- ^ Hans Bergel: 800 Jahre seit der Ankunft des Deutschritterordens im Burzenland
- ^ Burzenland mit den Dörfern Honigberg, Tartlau, Bran, Pojana Brașov und Rosenau
- ^ Noul dicționar explicativ al limbii române, Litera Internațional, Editura Litera Internațional, 2002
- ^ a b Dicționarul etimologic român, Alexandru Ciorănescu, Universidad de la Laguna, Tenerife, 1958-1966
- ^ Enciclopedia Romaniei. Vol. I-IV, Bucharest 1938, Dimitrie Gusti Biblioteca Centrală ASE
Vezi și[modificare]
- Țara Năsăudului
- Sași
- Mocani
- Junii Brașoveni http://destinatii.liternet.ro/articol/70/Vasile-Oltean/Junii-Brasoveni-legenda-si-adevar.html
Legături externe[modificare]
- Desene și hărți istorice ale României
- Hartă cu o reconstituire a fortificațiilor Țării Bârsei
- de Oameni și locuri în Țara Bârsei
- de Harta așezărilor germane din Transilvania
- de Numele germane ale munților din Țara Bârsei
|
||||||||
|
||||||||||