Discuție:Ținutul Secuiesc

Conținutul paginii nu este suportat în alte limbi.
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Ținutul Secuiesc a fost propus ca articol de calitate, dar în urma discuției s-a constatat că nu îndeplinea criteriile la acea vreme. Puteți să vă uitați la legăturile aflate mai jos, în istoricul articolului, pentru a găsi pagina nominalizării, și să aflați de ce a fost respins.
18 aprilie 2016 Propunere articol de calitate Respins


Capitala Secuimii[modificare sursă]

Konrad Gündisch, "Hauptstädte" in Siebenbürgen, în: Harald Heppner, Hauptstädte zwischen Save, Bosporus und Dnjepr, Wien 1998, pag. 61.: "(...) bildete sich im 15. Jh. die Gemeinschaft der Sieben Szeklerstühle heraus. Deren sogenannte Nationalversammlung tagte in Oderhellen." Continuarea citatului ("hat sich keine 'Hauptstadt' des Szeklerlandes herausgebildet") nu poate fi scoasă din acest context, la fel cum nu poate fi ignorată punerea termenului de "Hauptstadt" între ghilimele. Desigur că Ținutul Secuiesc nu a avut o "capitală" în accepțiunea capitalei de stat modern, însă la fel cum cetatea Sucevei este considerată "capitala" principatului medieval Moldova, tot așa și Odorheiul a fost "capitala" celor Șapte Scaune secuiești - iar aceasta pentru simplul motiv că era locul (cvasiparlamentar) de adunare a reprezentanților secuilor. Gündisch arată la locul citat motivele pentru care Odorheiul nu a fost centrul militar sau comercial al Secuimii. Concluzia că Odorheiul nu ar fi fost nici centrul politic al Secuimii este greșită. Însuși subtitlul de la pag. 61 ("Zentren privilegierter Gruppen: Oderhellen und Hermannstadt") arată fără putință de tăgadă că Odorheiul a fost centrul medieval al Secuimii. --Mihai Andrei (discuție) 6 ianuarie 2014 12:33 (EET)[răspunde]

Pentru moment nu am la îndemână lucrarea lui Aurel Popovici, Statele Unite ale Austriei Mari. Ar fi interesant de văzut ce reședință preconiza Aurel Popovici pentru Ținutul Secuiesc. Înclin să cred că Târgu Mureșul. --Mihai Andrei (discuție) 8 ianuarie 2014 11:58 (EET)[răspunde]

Salut, Mihai! Ceea ce oferi tu aici este o interpretare. Comparatia cu Suceava nu e potrivita; Suceava A FOST capitala (cetate de scaun) mentionata de cronici si de enciclopediile moderne. Este o diferenta intre centru politic si capitala, intre centru comercial/economic si capitala. Tocmai de aceea Gundisch spune ("hat sich keine Hauptstadt des Szeklerlandes herausgebildet weder in Oderhellen noch in Neumarkt am Mieresch"); desi au existat diverse centre importante pentru politic sau economic, nu s-a nascut o capitala. La acest moment formularea din articol este inselatoare; cine citeste crede ca Gundisch a afirmat si documentat ca Tg. Mures si Odorhei au fost capitale, cand de fapt el le mentioneaza ca centre de interes regional, iar TU le asimilezi capitalelor. Wiki e o enciclopedie documentata, nu un loc pentru interpretari. Te rog sa faci corectiile necesare, respectiv sa elimini mentiunea de capitala; paradoxal Gundisch este exact baza pentru asta! :) Mersi. ID PS: Nu vad releventa referintei la proiectul lui Popovici; asa au existat propuneri mereu ca Brasovul sa fie capitala a Romaniei; nu putem aduce asta ca argument ca Brasovul ar fi capitala. :):):) Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de idsocol (discuție • contribuții) la 11 ianuarie 2014 11:50 (EET).[răspunde]

Rezolvat. --Mihai Andrei (discuție) 11 ianuarie 2014 13:10 (EET)[răspunde]

Multumesc frumos, Mihai. Ar mai fi cateva detalii. Conform discutiei de mai sus Odorhei este in Evul Mediu centru politic (cum spune Gundisch centrul unei entitati privielgiate - "Zentren privilegierter Gruppen"); resedinta in contextul din articol e similar cu capitala, deci nepotrivit. --idsocol (discuție) 11 ianuarie 2014 22:03 (EET)[răspunde]

Sud-estul Transilvaniei anterior Scaunelor secuiești[modificare sursă]

Salut, Mihai Andrei, Keshetsven si Solt! Am introdus sectiunea

Sud-estul Transilvaniei anterior Scaunelor secuiești

În secolul I d. Hr. și la începutul secolulul al II-lea, pe teritoriul actual al Transilvaniei s-a aflat centrul politic al regatului Dacia. Regatul dac condus de Decebal a fost cucerit, după două războaie, în anul 106 d. Hr. de Imperiul Roman sub conducerea împăratului Traian, care a început organizarea noii provincii romane Dacia. Sud-estul Transilvaniei a fost inclus în provinciile Dacia Porolissensis, Dacia Apulensis și Moesia.

Conform cronicarului maghiar Thurocz în 1003 în sud-estul Transilvaniei exista ca formațiune statală ducatul lui Kean, vasal bulgarilor. Regele Ștefan al Ungariei supune acest ducat, autorității maghiare. Kean este alungat și înlocuit cu ruda regelui, Zoltan. A.D. Xenopol, Istoria Romanilor din Dacia Traiana, Iasi, 1888, p. 480.

Primele izvoare scrise privitoare la secui datează din anul 1116, când au fost menționați, alături de pecenegi, ca alcătuind avangarda cavaleriei ungare. Edgar Hösch ș.a. (ed.), Lexikon zur Geschichte Südosteuropas, Wien-Köln-Weimar 2004, p. 675. Sarcina principală a contingentelor secuiești a constat în consolidarea și apărarea fortificațiilor de graniță (în maghiară gyepű) (aproximativ „palisadă”) numite și "prisăci". În consecință, comunitățile secuiești au fost deplasate treptat, concomitent cu avansarea hotarelor statului maghiar spre estul și sud-estul Transilvaniei.

Am observat ca ati sters-o. Intai numai paragraful referitor la ducatul lui Kean, desi era referentat (nu din prima, ca am crezut ca e un lucru stiut, dar am revenit si tot a fost sters), apoi in intregime, cu exceptia ultimului paragraf care a fost alipit sectiunii urmatoare referitoare la secaunele secuiesti. Nu inteleg de ce. Am sa reintroduc sectiunea, fara sa modific alipirea efectuata, dar am rugamintea sa nu o mai stergeti. O carcateristica a wikipedia este ca permite imbogatirea informatiei de catre orice utilizator. Daca doriti sa dezbatem subiectul o putem face aici.Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de idsocol (discuție • contribuții) la 11 ianuarie 2014 23:27 (EET).[răspunde]

Domnule Socol, secțiunea respectivă - cu titulatura propusă - nu-și are locul în articolul acesta. Intenția nu poate fi o demonstrație „sîc, că noi am fost înaintea voastră.” Articolul acesta tratează subiectul Ținutul Secuiesc. Că ținutul respectiv a fost populat din neolitic până în zilele noastre, e firesc. Poate fi menționat acest lucru. Însă nu ca prima secțiune a articolului să înceapă cu regatul dac condus de Decebal, că gustul tendențios și ostil secuilor ar fi prea înțepător. --Mihai Andrei (discuție) 11 ianuarie 2014 23:22 (EET)[răspunde]

Salut, Andrei! Imi pare rau, dar sectiunea nu incalca nici una din regulile Wikipedia, nu este nici gresita si nici nedocumentata. Simplul fapt ca nu iti place tie nu iti da dreptul sa o stergi; nimeni nu are dreptul asta. Imi pare rau dar nu esti impartial, nu esti corect politic. Wiki este o sursa de informare, nu o platforma in care secuii sau romanii militeaza pentru ceva. Din pacate tu transformi in articolul in asa ceva. In interesul cititorilor, nu te pot lasa sa faci asta. Voi readauga sectiunea si orice alte informatii necesare pentru a obtine un articol nepartinitor si netrunchiat. Sper sa revii la sentimente mai bune. --idsocol (discuție) 12 ianuarie 2014 01:21 (EET)[răspunde]

Scaunele secuiești și desființarea lor în 1876[modificare sursă]

Salut, Andrei! Am vazut ca la sectiunea din titlu ai sters adaugirea "Proiectul a fost bazat pe o idee dezvoltată de o serie de învățați din jurul Arhiducelui Franz Ferdinand de Austria, însă nu a devenit vreodată realitate din cauza asasinării arhiducelui la Sarajevo în 1914." Poti sa-mi spui te rog de ce ai facut asta?

De asemenea am vazut ca nu ai acceptat inlocuirea termenului "tari" cu teritorii. Daca eu nu gresesc termenul original este Ländern care nu inseamna in nici un caz tari, ci teritorii, regiuni. Eventual se poate folosi termenul landuri, uzitat vizavi de regiunile federale din Germania. Mersi. ID Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de idsocol (discuție • contribuții) la 11 ianuarie 2014 23:13 (EET).[răspunde]

Subiectul proiectului respectiv poate fi dezvoltat în altă parte. Articolul acesta este despre Ținutul Secuiesc, nu despre atentatul de la Sarajevo. --Mihai Andrei (discuție) 11 ianuarie 2014 23:22 (EET)[răspunde]

De acord. Scoatem atentatul de la Sarajevo. Propun:""Proiectul a fost bazat pe o idee dezvoltată de o serie de învățați din jurul Arhiducelui Franz Ferdinand de Austria, însă nu a devenit vreodată realitate" Si cum ramane cu Ländern? Multumesc.Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de idsocol (discuție • contribuții) la 12 ianuarie 2014 01:26 (EET).[răspunde]

Nu se știe ce este Ținutul Secuiesc.[modificare sursă]

La Wikipedia a fost Subregiune istorică a României, mai apoi Teritoriu, după care din nou este Subregiune istorică. --Toma Adela (discuție) 12 ianuarie 2014 18:24 (EET)[răspunde]

Recapitulare:

  • teritoriu, în 2005, 2006, 2007
  • zonă, din 2008
  • zonă istorică în 2009, 2010
  • regiune istorică din 2 iunie 2011
  • subregiune istorică a regiunii istorice a Transilvaniei din 17 iunie 2011
  • subregiune istorică a fostului principat istoric al Transilvaniei, în 27 iunie 2011
  • subregiune istorică a României, din 28 iunie 2011
  • partea estică și sud-estică a Transilvaniei din 7 iulie 2011
  • teritoriul din partea estică și sud-estică a Transilvaniei din 31 august 2011 și pe banda din dreapta
    subregiune istorică, etnografică din15 decembrie 2011
  • regiunea istorico-etnografică din partea sud-estică a Transilvaniei din 12 ianuarie 2014
    --Toma Adela (discuție) 12 ianuarie 2014 21:49 (EET)[răspunde]
După părerea mea problema provine pe de o parte din frica de tentativele autonomiste existente în această regiune, iar pe cealaltă parte din schimbările istorice a statutului teritoriului. E într-adevăr greu de decis care ar fi cea mai bună variantă, deoarece termenul are mai multe sensuri la fel de valabile: în privința statutului din evul mediu poate fi numit chiar și regiune istorică (în acele vremuri fiind total exclusă din jurisdicția voievodului transilvănean, fiind subordonată direct regilor ungari și condusă de contele secuiesc, având, deci, autonomie deplină). În timpul principatului însă se integrează în acest stat vasal, iar după anectarea principatului la Imperiul Habsburgic devine bineînțeles subregiune, deși menține autonomia și în cadrul Transilvaniei (însă - spre deosebire de evul mediu - nu mai este exclusă total din administrația transilvăneană). În 1876 pierde autonomia în cadrul Imperiului Austro-Ungar și nu primește înapoi nici de administrația română, după Unirea Transilvaniei cu România până în 1952 când se înființează sub influență stalinistă Regiunea Autonomă Maghiară. După 1968 pierde din nou statutul administrativ. Cu toate acestea Ținutul Secuiesc este și o categorie etno-geografică, asemănător romaniilor populare, o entitate etno-geografică care desemnează teritoriul de răspândire a secuilor. Astfel de „ținuturi” și „țări” există în discursul științific și în cazul anumitor teritorii care nu au avut niciodată nici-un fel de autonomie (de exemplu ținutul paloților, ținutul moților, țara mocanilor, țara Bârsei, sau pământul ceangăiesc sunt expresii des întâlnite în folcloristică și etnografie, deși aceste teritorii nu au avut niciodată nici-un fel de autonomie). Ținutul Secuiesc și Pământul Crăiesc sunt excepții foarte specifice, deoarece sunt ȘI-ȘI: în același timp sunt și (sub)regiuni istorice și regiuni etno-geografice, cacterizate prin dialectul și folclorul specific al locuitorilor istorici.--Iegeb (discuție) 9 iunie 2016 14:41 (EEST)[răspunde]

Articol forțat[modificare sursă]

Eu nu pot înțelege legătura dintre Decebal și Ținutul Secuiesc, cum nu văd legătura între acesta și Climă, Faună, Floră, Hidrografie, Relief, Sol. Ce treabă are perioada antică și cea medievală până la prima mențiune documentară a secuilor în zonă? Ce treabă are Regiunea Autonomă Maghiară, Martie 1990? Ce treabă are demografia contemporană? Ce treabă are politica actuală într-un articol care privește un TERITORIU care a cuprins niște scaune până la 1876? Ce treabă are capitolul Economia, Transport, Turism, Teatru, Festivaluri, Educație, Sănătate, Sport atâta timp cât nu se face referire ABSOLUT DELOC la perioada existenței scaunelor secuiești? ASA Târgu Mureș juca în perioada existenței scaunelor secuiești? Centrul medical regional Târgu Mureș funcționa în perioada existenței scaunelor secuiești? Ce treabă are avionul Airbus A320 cu Ținutul Secuiesc? Era transport aerian până în 1876? Exista WizzAir Atunci? Conștientizați penibilul situației?

Ca să nu mai spun că articolul este Ținutul SECUIESC, iar la Demografie se face referire DOAR la populația MAGHIARĂ, iar despre SECUI... pauză. Adică, amărâții de secui, după ce că au fost maghiarizați, că în urma acestui proces au ajuns o mână de oameni (532), chiar și așa, împinși de la spate de politicienii unguri, sunt neglijați în articolul care i-ar putea privi.

Niște contributori rezonabili ar trebui să țină cont de faptul că:

  • articolul ar trebui să se rezume la perioada care începe cu înființarea scaunelor secuiești și se termină cu 1876, anul când au fost desființate. În mod normal, doar capitolul Scaunele secuiești și desființarea lor în 1876 respectă această cerință. Restul este balast.
  • teritoriul respectiv nu a fost un tot unitar cum încearcă unii să ne inducă și nici nu se justifică folosirea substantivului propriu. Au fost 7 scaune secuiești care au avut în comun faptul că erau locuite de secui și au avut niște privilegii pe care le-au pierdut în 1876. Dar, NICIODATĂ, nu au avut un CONDUCĂTOR unic, niciodată nu au fost o ENTITATE unică. Și mă refer ca entitate STATALĂ, nu ca entitate JUDECĂTOREASCĂ sau aiurea.
  • orice referire la perioada anterioară înființării lor este forțată, precum tot forțată este orice referire la perioada după 1876.
  • în mod normal, articolul Scaunele secuiești ar trebui să acopere problematica. Surpriza mea (extrem de neplăcută) este aceea că articolul Ținutul secuiesc s-a umflat ca o căpușă, iar din cele 7 scaune secuiești componente, doar două (!!!) au conținut. E aberant! Oare cei care au contribuit la articolul Ținutul secuiesc nu au nicio jenă?
  • ați menționat doar 4 scaune în articol și alea au fost integrate ca subcapitole în capitolul Turism. De ce doar 4 scaune? De ce la turism?
  • Ce treabă au personalitățile acelea cu Ținutul Secuiesc? Hai, că poate unele s-au născut în perioada când încă mai existau scaunele secuiești, dar ce treabă au Ladislau Bölöni, Marius Urzică, Tibor Cseres, Pál Péter Domokos, Béla Markó, Miron Cristea (!!!), Áron Márton, Ildikó Keresztes, András Sütő, Octavian C. Tăslăuanu, Romulus Cioflec, Ion Vlasiu, Maria Mailat cu Ținutul Secuiesc? Penibil, penibil, penibil!!! 84.232.199.15 (discuție) 24 iunie 2017 23:12 (EEST)[răspunde]

Propunere de ștergere[modificare sursă]

Articolul, în ansamblul său, nu este decât o exemplificare clară a retoricii și politicii revanșarde ungare. Astăzi nu există nici Ținutul Secuiesc și nici Scaunele Secuiești. Sub aspect istoric, Scaunele secuiești au fost structuri independente unele de altele, nicidecum o formă de statalitate, și ele trebuie tratate ca atare. Este normal să se prezinte (în articolul Scaunele secuiești) contextul în care au apărut aceste structuri organizatorice, cine le-a populat în perioada cât au existat, când au fost desființate etc. Orice element care să evidențieze situația și rolul lor istoric. Orice alt aspect duce deja acest articol (Ținutul Secuiesc) în zona dezbaterii politice și poziționării Wikipediei pe panoplia elementelor de război psihologic. Capitolul de geografie fizică vrea să dea senzația că ar exista azi un Ținut secuiesc, care are caracteristicile menționate. Un capitol de Politică ar trebui să facă referire la politica din vremea existenței Scaunelor, nu de azi, când acestea nu mai există. Când ne referim la Economie, Cultură, Educație, Personalități, ar trebui să ne limităm în aceeași manieră! Adică, economia și cultura în acele teritorii, personalități care au apărut ori s-au dezvoltat în acele teritorii în acea perioadă. Despre celelalte prostii gen Sănătate, Sport, nici nu are rost să mai vorbesc. Practic, din articol ar trebui păstrate doar câteva informații cu caracter istoric, care ar trebui să completeze articolul Scaunele secuiești, iar articolul în ansamblul său ar trebui șters. Rapid. Includerea în același articol a două aspecte (cel de promovare a Ținutului Secuiesc, dând satisfacție etniei maghiare, și completări gen Perioada antică, dând satisfacție populației românești) nu constituie decât un factor care întreținere o tensiune inter-etnică, o falsă problemă. 2A02:168:6459:0:7879:658E:6F90:20B1 (discuție) 11 noiembrie 2017 01:59 (EET)[răspunde]

Ăsta e proces de intenție, nu argument valid pentru ștergere. Vedeți WP:N: nu Wikipedia are putere de decizie în această privință, ci doar WP:SURSELE. Wikipedia le urmează cu docilitate. Tgeorgescu (discuție) 11 noiembrie 2017 06:12 (EET)[răspunde]
Dacă un articol este conform cu regulile Wikipediei, el nu poate fi șters pe considerente politico-ideologice. Tgeorgescu (discuție) 11 noiembrie 2017 22:28 (EET)[răspunde]
Exprimarea corectă este: un articol Wikipedia nu poate fi creat sau dezvoltat pe considerente politico-ideologice. Pe de altă parte, pot să admit că acțiunea nu a fost făcută cu intenție. Totuși: (1) când Ronline a creat articolul, a spus: "ȚS se referă la teritoriile din România care sunt locuite". Deci el se referă la o structură inexistentă, dar dorită, prezumată, folosind timpul prezent. Nu a avut nici o intenție să se refere la istoric, ci la această idee naționalistă, comentată în mediul politic. (2) 10 minute mai târziu adaugă trăiesc 668.539 de secui/unguri în județele Harghita, Covasna și Mureș. Folosind timpul prezent, este evident că se referă tot la o proiecție viitoare, dezirabilă, deci la o dezvoltare de articol pe considerente politice. (3) în continuare adaugă un element, Regiunea Autonomă Maghiară. O astfel de acțiune este o veritabilă Restaurație. (4) pe 4 iulie 2006 Ovidiu preia o hartă probabil de pe hu.wikipedia. De ce ar fi fost necesar de amestecat proiectul unui stat vecin, și tocmai Ungaria? (5) Pe 22 feb 2007 23:52 Pixi confirmă că articolul este cu substrat politic. Și nu politic pasiv (prezentarea unor principii), ci politic activ! Introduce o secțiune de Controverse, (6) abia pe 14 ian 2009 Andrein încearcă să transpună în istorie subiectul, introducând Scaunele Secuiești. La acea dată nu exista acest articol distinct. Ulterior se dezvoltă informația istorică pe acest subiect. (7) Pe 23 dec 2010 Asybaris01 introduce personalitățile. Majoritatea sunt din perioade istorice, dar a adăugat (din exces de zel, probabil fără să dea importanță) și nume contemporane, ce nu au legătură cu aspectul istoric (Bolony, Ildiko, Aron Marton), (8) Nu mai spun că au apărut și aglomerări urbane cu informații actuale și nu istorice. Nu aș mai continua, dar de când s-a dezvoltat acest articol, el a fost orientat greșit. Ulterior este foarte posibil ca alții să fie tentați să înfrumusețeze acest articol care a devenit evident un articol politic. Și nu atât politic, ci politic controversat, cum s-a dovedit de mai multe ori pe parcursul evoluției sale. Dacă nu a fost vorba de o atitudine puternic revanșardă, ci doar ușor revanșardă ("hai să facem și noi ceva, poate ține"), atunci rămâne a doua variantă: lipsa de pregătire, sau altfel spus, "prostia". Nu trebuie să sperie această lipsă de profesionalism, pentru că se poate corecta. Dar, după cum se vede, ceea ce sperie este prima ipoteză. (8) Totuși, articolul a devenit clar o prostie din 23 decembrie 2010 09:17‎ când Kulja~rowiki (?) introduce secțiuni despre Economie și Transporturi. Este evident că în capul lui se amestecă istoria și prezentul, tocmai pentru gândește așa !!! (9) Au existat tentative de a supune articolul discuției: 19 martie 2009 12:27‎ Andrei Stroe (12:50 - discuții) până la 24 septembrie 2009 (de ce și-a retras opinia?) / 22 decembrie 2010 13:26 Asybaris01 (se implică și Kulja~rowiki care face, nici mai mult nici mai puțin decât File:Szekely Land issues final.svg|thumb|Propunere pentru o regiune autonomă secuiască - evidentă manipulare politică, în care Wikipedia este utilizată ca armă neconvențională într-un război psihologic // 7 iulie 2011 11:22‎ Mihai Andrei - șterge caseta de Punct de vedere, pe considerentul că nu sunt elemente în dispută. Greșit! Disputa a existat și nu s-a rezolvat. Doar că nu a fost corect analizată. A primat conceptul de Politically correct. Nu mai spun că cine se uită pe descrierea modificărilor, unde fiecare editor și-a exprimat opiniile prin propriile cuvinte, nesilit de nimeni, va vedea că discutăm de un articol revanșard destinat să incite spiritele. Curat murdar, Coane ...Georgescu! PS. Dacă cineva va găsi publicat pe Internet un material ce contrazice Holocaustul, și va face completări pe Wikipedia în acest sens, colectivul de administrare va accepta, doar pe considerentul că nu Wikipedia are putere de decizie și doar urmează sursele cu docilitate? 2A02:168:6459:0:7879:658E:6F90:20B1 (discuție) 12 noiembrie 2017 00:17 (EET)[răspunde]
„Wikipedia este utilizată ca armă neconvențională într-un război psihologic” este o teorie paranoidă a conspirației. Wikipedia urmează cu docilitate WP:SURSELE conform cu en:WP:DUE. Nu orice țidulă este sursă de încredere. Pe rowiki, nicio etnie nu are privilegii, inclusiv etnia română și nu favorizăm sau combatem interesul național al niciunei țări. Ca atare huwiki este pur și simplu Wikipedia în altă limbă, nu este Wikipedia etniei maghiare. Tgeorgescu (discuție) 12 noiembrie 2017 02:05 (EET)[răspunde]
Vă rog, la obiect! Nu ați comentat în nici un fel vreun punct dintre cele pe care le-am menționat. Nu ați răspuns la nici o observație. Însă faceți afirmații legate de persoana mea. Ca idee: nu mă deranjează câtuși de puțin. Pentru lămurirea dumneavoastră: (1) pentru unii paranoia este o boală profesională. Este greu de definit azi granița dintre paranoia și omul adaptat la zilele noastre; (2) dați-mi voie să cred că știu foarte bine ce înseamnă și armele neconvenționale, și războiul psihologic; (3) credeți că Wikipedia este (ca idee) mult diferită de rețelele sociale? Și uite că Trump și Obama s-au arătat ofuscați că Putin i-a cam pârlit, chiar cu tehnologia lor americană! Așa că războiul psihologic există, și se practică! Chiar și în secunda asta! 2A02:168:6459:0:7879:658E:6F90:20B1 (discuție) 12 noiembrie 2017 02:21 (EET)[răspunde]
Nu v-am pus niciun diagnostic, pentru că nu vă cunosc personal, am comentat strict referitor la ce ați scris și anume că ați dorit să emiteți o teorie paranoidă a conspirației și acest lucru v-a reușit perfect. Niciunul din argumentele dvs. nu este conform cu Wikipedia:Ștergere, de aceea din punct de vedere enciclopedic nu au nicio valabilitate. Wikipedia nu este aservită interesului național al niciunei țări, Wikipedia descrie fapte obiective, nu face pledoarii pro domo. De ex. din „nu-mi plac țânțarii” nu rezultă „nu există țânțari” sau „trebuie șters articolul țânțar”. Oricine poate face câtă propagandă politică dorește, dar numai în afara Wikipediei. Ca atare, intervențiile dumneavoastră nu sunt bine venite și pe Wikipedia nu ne interesează părerile dumneavoastră despre politică, vă rog să căutați alte canale pentru a le ventila. Tgeorgescu (discuție) 12 noiembrie 2017 03:31 (EET)[răspunde]
Asta așa, doar ca sursă obiectivă privind paranoia mea. "Best Zionist Editor - the person who over the next four years incorporates the most Zionist changes in the encyclopedia". Cum se vede România din balon? 212.51.139.84 (discuție) 13 noiembrie 2017 16:18 (EET)[răspunde]
Că oamenii vor să facă propagandă politică prin Wikipedia nu e nimic nou. Încă o dată: citiți mai sus cum se face o propunere de ștergere și ce fel de argumente contează (bătut câmpii despre editori zioniști vă spun sigur că nu contează drept argument valid pentru ștergere). După cum v-am spus, nu avem interes pentru opiniile dvs. politice și personal aș propune blocări pentru oricine discută politică în mod intempestiv (masonii știu ei bine de ce nu au voie să discute politică în loji: pentru că poate da naștere doar la certuri, nu la contribuții pozitive). În ce privește partizanatele politice, Wikipedia poate fi comparată cu un insectar: le descriem academic, nu le luăm partea. Pe Wikipedia importanța supremă o are știința de carte, nu interesul unei etnii sau al altei etnii. Știința de carte descrie naționalismul, dar nu ia partea acestuia. Conform cu en:WP:ACTIVIST, nu ne plac activiștii, adică acei redactori care pun un interes politic deasupra intereselor Wikipedia (de a reda știința de carte). Orice redactor care consideră că pe Wikipedia un ideal politic sau religios trebuie să primeze asupra științei de carte se izgonește singur de pe Wikipedia. Aici facem un singur fel de activism: activism pentru știința de carte. Tgeorgescu (discuție) 13 noiembrie 2017 17:52 (EET)[răspunde]