Universitatea de Medicină și Farmacie din Târgu Mureș

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Universitatea de Medicină și Farmacie din Târgu Mureș
Marosvásárhelyi Orvosi és Gyórgyszerészeti Egyetem
MOGYE10.JPG
Informații
Fondată 1945
Tip Universitate de Stat
Localizare
Oraș Târgu Mureș, România
Campus 4
Conducere
Rector Prof. Dr. Leonard Azamfirei
Cifre cheie
Corp didactic cca. 400
Studenți peste 3600
Alte informații
Site oficial UMF Mureș
Sigla-UMFmures.png

Universitatea de Medicină și Farmacie din Târgu Mureș (în maghiară Marosvásárhelyi Orvosi és Gyógyszerészeti Egyetem, în latină Universitas Medicinae et Pharmaciae Novum Forum Siculoris[1]) este o instituție de învățământ superior de stat și de cercetare din Târgu Mureș, România, considerată a fi una dintre cele mai prestigioase, cu statut multicultural și multilingvistic, conform Legii Educației Naționale,[2] înființată în anul 1945. Este integrată sistemului național de învățământ superior, care asigură pregătirea universitară și postuniversitară în domeniul științelor medicale și farmaceutice, organizează și coordonează cercetarea științifică și cooperarea națională și internațională în domeniile științei și pregătirii universitare și postuniversitare medico-farmaceutice.[3]

Istoric[modificare | modificare sursă]

Clădirea univerităţii împreună cu Monumentul Secuilor Martiri pe o carte poștală din perioada austro-ungară
Altarul capelei care a fost utilizat între anii 1941 -1945
În 1945 Liceu Militar, astăzi Universitatea de Medicină și Farmacie

Clădirea Universității a fost construită între anii 1906-1907 de către primăria orașului, în timpul mandatului primarului Dr. György Bernády, pentru gimnaziul cezaro-crăiesc, care a fost mutat din Eisenstadt/Kismarton, pe atunci în Ungaria, la Târgu Mureș. Proiectul câștigător a fraților Grünwald a fost realizat pe terenul din zona Kosárdomb (astăzi Cartierul Cornișa) pe strada Szent István, care a făcut parte din patrimoniul orașului. Cea mai mare clădire a complexului este cea a școlii, care are trei etaje. Construită în stil secesionist maghiar cu elemente vieneze, clădirea găzduia cursurile pentru tinerii militari. În apropierea școlii, pe aceași parcelă a fost construită clădirea cu două etaje în care se găseau apartamentele profesorilor și cazarma elevilor. Deschiderea festivă a școlii militare s-a realizat la 5 octombrie 1909. [4]

În 1919 autoritățile regale române au decis transformarea instituției în liceu militar. Drept urmare, a funcționat ca atare între anii 1920-1940. După dictatul de la Viena Ministerul Apărării Naționale (maghiară Honvédelmi Minisztérium) din Budapesta a decis ca activitatea originală să fie reluată.[5]

Tot în 1940 a revenit la Cluj și o parte din Universitatea Ferenc József, refugiată în 1919 la Seghedin, care, în 1945, a fost reînființată sub numele de Universitatea Bolyai. De asemenea, în 1945 autoritățile române au decis revenirea la Cluj a Universității Ferdinand I (redenumită Universitatea Victor Babeș), refugiată în 1940 la Sibiu. Pentru că tehnic nu ar fi fost loc la Cluj pentru două facultăți de medicină, una cu limbă de predare română și una cu limbă de predare maghiară, autoritățile au mutat facultatea de medicină din cadrul Universității Bolyai la Târgu Mureș, în clădirea fostului liceu militar, unde a funcționat între 1945-1948.

În 1948, după reforma învățământului, a fost înființat Institutul Medico-Farmaceutic (în maghiară Orvosi és Gyógyszerészeti Intézet), un institut de sine stătător cu limba de predare maghiară, cu următoarele facultăți: medicină generală, pediatrie, igienă, stomatologie și farmacie. Primul rector al institului a fost Lajos Csőgör. În 1953 institutul a înființat grădina botanică, ca bază de învățământ pentru Facultatea de Farmacie. Între 1951-1958 a avut trei facultăți: medicină generală, pediatrie și farmacie. În anul 1958-1959 facultatea de pediatrie s-a transformat în secție, iar începând din anul 1960-1961 a funcționat din nou secția de stomatologie, care a fost transformată în facultate în anul universitar 1965-1966. Facultatea de farmacie și-a încetat activitatea între 1986-1990.

Clădirea universităţii astăzi

Chiar dacă intenția autorităților comuniste au fost aceea la înființarea Institutul Medico-Farmaceutic de a deservi dorința comunității maghiare de a învăța medicina în limba maternă și de accea au aprobat în 1945, 1946 și 1948 modificările legii educației, în 1962 a fost înființată secția română. Metodologia de predare a fost schimbată și cursurile pentru studenții maghiari au devenit bilingve, iar practica se ținea exclusiv în limba română chiar de către cadrele de etnie maghiară care inițial au ținut ore și pentru cealaltă secție. După 1980 situația din sănătate a devenit și mai tensionată, locurile pentru tinerii medici de etnie maghiară au fost repartizate în așa fel încât au primit posturi mai ales în zonele locuite preponderent de români. Statistica arată clar fenomenele artificiale din sistemul sănătății din aceea perioadă: În 1963 din 88 studenți care au terminat universitatea, 81 erau de etnie maghiară, 2 de etnie română și 5 de altă etnie, iar în anul 1985 din 240 rezidenți 172 au fost români, 67 maghiari și o singură persoană de altă etnie. [6]

Următorul tabel arată reapartizarea studenților de etnie maghiară între anii 1972 - 1989:[7]

Județul Numărul absolvenților Numărul lor în procent
Bacău 302 13,54 %
Mureș 261 11,70 %
Harghita 180 8,07 %
Neamț 178 7,98 %
Botoșani 136 6,10 %
Covasna 109 4,89 %
Satu Mare 100 4,48 %
Sălaj 95 4,26 %
Bihor 87 3,90 %
Maramureș 70 3,14 %
Iași 64 2,87 %
Bistrița-Năsăud 61 2,73 %
Suceava 52 2,33 %
Arad 49 2,19 %
Vrancea 42 1,88 %

Tensiunile acumulate în perioada comunistă s-a concretizat în conflictul interetnic care a avut loc între 19 martie și 21 martie 1990 la Târgu Mureș, în cursul căruia cinci oameni și-au pierdut viața, sute de oameni au fost brutalizați și răniți, iar conviețuirea interetnică în Târgu Mureș a fost alterată considerabil pentru o perioadă de timp. În premisele evenimentelor stau cererile comunității maghiare de a redobândi drepturile pierdute în perioada comunistă. La data de 10 februarie 1990 la Târgu Mureș aproape 100.000 de etnici maghiari au participat la un marș al tăcerii, ținând în mână o carte și o lumânare. Participanții cereau secție maghiară la Universitatea de Medicină și Farmacie cu locuri stabile, garantată de legere, înființarea Universității Bolyai din Cluj, reorganizarea rețelei de școli cu predare în limba maghiară și dreptul de a folosi liber limba maghiară. După o lună fără rezultate demonstrațiile au început și în cadrul studenților mediciniști, care au sabotat activitatea instituției într-un mod creativ: n-au mers la ore și au stat jos pe holuri alcătuind lanțuri vii.

În anul 1991 institutului i se atribuie denumirea de Universitate de Medicină și Farmacie.

Situația învățământului în limba maghiară[modificare | modificare sursă]

Universitatea de Medicină și Farmacie din Târgu Mureș, potrivit Legii educației naționale, are statut de universitate multiculturală și multilingvă în limbile română și maghiară împreună cu Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj (limbile română, maghiară și germană) și Universitatea de Arte din Târgu Mureș (limbile română și maghiară).[8] În instituțiile de învățământ superior multiculturale și multilingve se constituie secții/linii cu predare în limbile minorităților naționale.[9]

Până când legea a fost implementat în practică și creat structurile academice necesare la Universitățile Babeș-Bolyai și Universitatea de Arte din Târgu Mureș, conducerea Universității de Medicină și Farmacie a respins idea de a crea departamente în limba maghiară și introducerea limbii maghiare în lucrările practice ținute exclusiv în limba română, creând un program de studiu bilingv.

Situația tensionată între conducerea universității și profesorii maghiari a fost calmată în 2012 de protocolul care conține 7 puncte, negociat cu fostul ministru al Educației, Ecaterina Andronescu. Cadrele maghiare au fost de acord cu amânarea înființării departamentelor liniei maghiare, până la finalizarea procedurilor de evaluare-reacreditare, întrucât în acel moment exista doar o acreditare comună pentru programele de studiu în limba română și maghiară. După semnarea protocolului boicotul profesoral și studențesc din structurile universitare a fost amânat, posturile de prorector, prodecani, membrii de senat și consiliu administrativ au fost reocupate de comunitatea maghiară.[10]

În 2014 după acreditarea programului de studiu de medicină generală în limba maghiară, ultimul punct din protocol, senatul Universității de Medicină și Farmacie a respins discutarea înființării departamentelor în limba maghiară. Adunarea Generală a cadrelor maghiare a decis, la ședința din 1 aprilie 2014, că organizarea departamentelor în limba maghiară nu suportă amânare și, în semn de protest, a hotărât retragerea tuturor conducătorilor numiți în funcții de conducere, adică prorectorul și prodecanii.[11]

Facultăți și specializări[modificare | modificare sursă]

În prezent, Universitatea de Medicină și Farmacie din Tg. Mureș funcționează cu următoarele facultăți cu studii de lungă sau scurtă durată:

  • Facultatea de medicină:
    • specializarea medicină - 6 ani
    • specializarea medicină (militară) - 6 ani
    • specializarea moașe - 4 ani
    • specializarea asistență medicală - 4 ani
  • Facultatea de medicină dentară:
    • specializarea medicină dentară - 6 ani
    • specializarea tehnică dentară - 3 ani
  • Facultatea de farmacie:
    • specializarea farmacie - 5 ani
    • specializarea tehnică de farmacie - 3 ani

Facultatea de Medicină Dentară[modificare | modificare sursă]

Clădirea Facultăţii de Medicină Dentară înfiinţată de Dr. Csőgör

Facultatea de Medină Dentară deține un loc aparte, fiind singura care are o serie de predare în limba maghiară din România. Orientarea pregnant medicală imprimată de către școala de stomatologie târgumureșeană a avut ca rezultat generații de medici stomatologi cu o pregătire ireproșabilă.

Secția de stomatologie în cadrul Institutului de Medicină - Farmaceutic a fost înființat în anul 1960, când au fost mutați studenții dentari maghiari din Cluj la Târgu Mureș. Cel mai deseamă reprezentat a secției, care a condus construirea structurii chiar de la începuturi a fost Lajos Csőgör. Începând cu anul universitar 1965 - 1966 secția de stomatologie a institutului a fost transformată în facultate, funcționând ca atare și astăzi. După anul 1990, s-au produs schimbări majore în structura facultății și în programele de învățământ conform cerințelor de armonizare cu legislația UE în domeniu. Au fost promovate cadre didactice tinere alături de cele consacrate de-a lungul deceniilor de existență ale facultății, astfel încât la ora actuală facultatea are 53 de cadre didactice proprii.

Profesori[modificare | modificare sursă]

Organizații studențești[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Orașul Târgu Mureș este atestat din 1323 ca Novum Forum Siculorum (Târgul Nou al Secuilor) în lista de zeciuială (dijmă) papală.
  2. ^ http://www.dreptonline.ro/legislatie/legea_educatiei_nationale_lege_1_2011.php
  3. ^ Carta Universității de Medicină și Farmacie din Târgu Mureș
  4. ^ http://wwwold.netsoft.ro/locuricelebre/facultateumf_hu.html Locuri celebre din Târgu Mureș: Universitatea de Medicină și Farmacie
  5. ^ http://www.fabriczy-alapitvany.org.hu/files/03483-csaba.pdf
  6. ^ http://erdely.ma/dokumentum.php?id=101233
  7. ^ Péter Mihály: A marosvásárhelyi orvosi és gyógyszerészeti intézet végzettjeinek a kihelyezéséről (1972 - 1989), Marosvásárhely Történetéből I. - Târgu Mureș, Editura Mentor, 2002.
  8. ^ (Art. 363)
  9. ^ Conform Art. 135/1/b
  10. ^ MOGYE-ügy: hétpontos egyezséget írtak alá, 24.09.2012, MTI, Transindex
  11. ^ Noi discuții privind înființarea departamentelor în limba maghiară la UMF Târgu Mureș, 21.04.2014, Vocea Transilvaniei