Regiunea Autonomă Maghiară

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare


Regiunea Autonomă Maghiară
Magyar Autonóm Tartomány
(1952-1968)
—  Regiune  —

Țară Republica Populară Română

Reședință Târgu Mureș

Guvernare
 - Președinte Sfatului Popular Gere Mihály

Suprafață
 - Total 13.550 km²  km²

Populație (1952)
 - Total 730,000 locuitori

Regiunea Autonomă Maghiară (în maghiară Magyar Autonóm Tartomány), cunoscută și ca Regiunea Mureș-Autonomă Maghiară, cu reședința la Târgu Mureș, a fost o regiune de aprox. 13.550 km² care a existat în România între 8 septembrie 1952 și 16 februarie 1968, cu o populație de cca. 730.000 locuitori în special de etnie (secuiască[necesită citare]. Limbile oficiale ale regiunii au fost româna și maghiara [necesită citare].

Demografie[modificare | modificare sursă]

Bazat pe recensământul din 1956, 77,3% din populație erau maghiari (secui), 20,1% români, 1,5% rromi, 0,4% germani și 0,4% evrei.

Istoric[modificare | modificare sursă]

Regiunea Mureş și Regiunea Stalin în cadrul împărțirii administrative a României 1950-1952
Regiunea Autonomă Maghiară în cadrul împărţirii administrative a României (1952-1956)

In 8 septembrie 1950, în baza Legii nr. 5[1] are loc prima reorganizare administrativă postbelică a României, după modelul sovietic și transformarea celor 58 de județe în 28 de regiuni și 177 de raioane. Doi ani mai târziu, în urma modificării legii[2], are loc o primă reorganizare a acestui sistem, în urma căreia, prin comasarea a zece raioane din fostele regiuni Mureș și Stalin, se înființează Regiunea Autonomă Maghiară.

Regiunea Mureş-Autonomă Maghiară în cadrul împărţirii administrative a României (1960-1968)
Magyar Autonomous Region.png

O nouă reorganizare are loc în 1960[3] când este adopatată noua denumire de Regiunea Mureș-Autonomă Maghiară. Două raioane, care până în 1952 aparținuseră Regiunii Mureș, locuite în majoritate de români (Luduș și Tîrnăveni), trec de la Regiunea Cluj la Regiunea Mureș-Autonomă Maghiară, iar două raioane, cu populație majoritar maghiară, Târgu Secuiesc și Sfântu Gheorghe, cu 85,3% respectiv 90,2% maghiari conform recensământului din 1956[4], care între 1950-1952 aparținuseră Regiunii Stalin, trec la Regiunea Brașov (succesoarea Regiunii Stalin). Odată cu aceste modificări proporția populației maghiare scade de la 77,3% la 62,2%.

Regiunea Mureș-Autonomă Maghiară a fost desființată prin noua organizare teritorială adoptată în 16 februarie 1968[5]. Astfel, s-a renunțat la organizarea administrativă de tip sovietic și s-a revenit la județ ca unitate administrativă, sistem care este folosit și în prezent. Din acest motiv, Regiunea Mureș-Autonomă Maghiară a fost reorganizată în județe, nedelimitate pe bază etnică. Aproximativ două județe noi au fost formate din ultimul teritoriu al Regiunii Mureș-Autonomă Maghiară: Mureș și Harghita, în timp ce județul Covasna s-a format, în cea mai mare parte, din fosta Regiune Brașov.

Administrație[modificare | modificare sursă]

Aspect de la desfăşurarea lucrărilor Congresului al IX –lea al P.C.R. – delegația Reg. Mureș Autonomă Maghiară. Nicolae Ceaușescu în prim plan

La 2 ianuarie 1960 biroul executiv al PCR din Regiunea Autonomă Maghiară era format[necesită citare] din: Lajos Csupor (prim-secretar), Ioan Bătaga, Mihály Szász, Zoltán Szövérfi, János Molnár (secretari), Ioan Cozma, Géza Fodor, István Jakab, Károly Török (directori pe secțiuni), László Lukács (președintele comitetului executiv al Consiliului Popular Regional), Mihály Gombos (președintele comitetului regional al PCR), Károly Király (prim-secretarul regional al Uniunii Tineretului Comunist), Sándor Csavar (președintele Comitetului Sindical Regional), István Vargancsik (prim-secretar al organizației PCR din municipiul Târgu Mureș), Mihály Kovács (comandantul regional al Miliției), István Valter (directorul școlii regionale de partid).

Raioanele regiunii[modificare | modificare sursă]

  • Ciuc (1952-1968)
  • Gheorghieni (1952-1968)
  • Luduș (1960-1968)
  • Odorhei (1950-1968)[6]
  • Cristuru Secuiesc (1956-1960)[7]
  • Reghin (1952-1968)
  • Sângeorgiu de Pădure (1952-1968)
  • Sfântu Gheorghe (1952-1960)
  • Târgu Mureș (1952-1968)
  • Târgu Săcuiesc (1952-1960)
  • Târnăveni (1960-1968)
  • Toplița (1952-1968)
  • Racoș (1950-1952)
  • Brașov (1950-1952)

Note[modificare | modificare sursă]

[8]

  1. ^ http://freelex.juridic.ro/DocumentView.aspx?DocumentId=00031284
  2. ^ http://freelex.juridic.ro/DocumentView.aspx?DocumentId=26993
  3. ^ http://freelex.juridic.ro/DocumentView.aspx?DocumentId=49458
  4. ^ Recensămîntul din 21.2.1956, Institutul Central de Statistică, București
  5. ^ http://freelex.juridic.ro/DocumentView.aspx?DocumentId=73
  6. ^ http://elekes.adatbank.transindex.ro/legbelso.php?nev=60
  7. ^ http://elekes.adatbank.transindex.ro/legbelso.php?nev=62
  8. ^ Articolul 18 din Constitutia Romaniei din 1952

Vezi și[modificare | modificare sursă]


Harta administrativ-teritorială Regiunile Republicii Populare Române (1950-1952) Steagul RPR

Regiunea Arad | Regiunea Argeș | Regiunea Bacău | Regiunea Baia Mare | Regiunea Bârlad | Regiunea Bihor | Regiunea Botoșani | Regiunea București | Regiunea Buzău | Regiunea Cluj | Regiunea Constanța | Regiunea Dolj | Regiunea Galați | Regiunea Gorj | Regiunea Hunedoara | Regiunea Ialomița | Regiunea Iași | Regiunea Mureș | Regiunea Prahova | Regiunea Putna | Regiunea Rodna | Regiunea Severin | Regiunea Sibiu | Regiunea Stalin | Regiunea Suceava | Regiunea Teleorman | Regiunea Timișoara | Regiunea Vâlcea

Harta administrativ-teritorială Regiunile Republicii Populare Române (1952-1960) Steagul RPR

Regiunea Arad (până în 1956) | Regiunea Bacău | Regiunea Baia Mare | Regiunea Bârlad (până în 1956) | Regiunea București | Regiunea Cluj | Regiunea Constanța | Regiunea Craiova | Regiunea Galați | Regiunea Hunedoara | Regiunea Iași | Regiunea Autonomă Maghiară | Regiunea Oradea | Regiunea Pitești | Regiunea Ploiești | Regiunea Stalin | Regiunea Suceava | Regiunea Timișoara

Harta administrativ-teritorială Regiunile Republicii Populare Române, din 1965 Republica Socialistă România (1960-1968) Steagul RSR

Regiunea Argeș | Regiunea Bacău | Regiunea Banat | Regiunea Brașov | Regiunea Crișana | Regiunea București | Regiunea Cluj | Regiunea Dobrogea | Regiunea Galați | Regiunea Hunedoara | Regiunea Iași | Regiunea Maramureș | Regiunea Mureș-Autonomă Maghiară | Regiunea Oltenia | Regiunea Ploiești | Regiunea Suceava