Filozofie

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare

Filozofia (filosofia) (gr. φιλοσοφια, philein și sophia, etimologie: dragoste de înțelepciune): disciplina autonomă a culturii având ca obiect cunoașterea formelor și proceselor gândirii. Filozofia este o modalitate de gândire și investigare, formată dintr-un ansamblu de noțiuni și idei, care tinde să cunoască și să înțeleagă sensul existenței sub aspectele sale cele mai generale, o concepție generală despre lume și viață.

Ce este filozofia?[modificare | modificare sursă]

Filozofia este una din principalele forme ale manifestării spiritului uman. Întrebarea cum se poate defini filozofia este chiar și ea una filozofică. Pentru introducerea conceptului putem spune că este studiul înțelesurilor și justificărilor sau credințelor despre cele mai generale sau universale aspecte ale lucrurilor, un studiu care nu este realizat prin experimente și observare atentă, ci prin formularea problemelor și oferirea soluțiilor lor, argumentarea soluțiilor oferite și discuția dialectică a tuturor acestora. Filozofia studiază concepte generale precum existența, bunătatea, cunoașterea sau frumusețea. Pune întrebări precum "Ce este bunătatea, în general?" sau "Este cunoașterea posibilă ?". În termeni generali, filosofia este studiul critic, speculativ sau analitic al exteriorului și interiorului în plus față de studiul reflectiv asupra metodei de studiere a unor asemenea subiecte. În prezent filozofia este dominată de teme, nu de sisteme. Filozofia actuală este una orientată spre acțiunea socială, căutându-și aplicații în toate domeniile, de la afaceri și până la problemele ecologice.

Perspectiva propusă de filozofie este una:

  • totalizatoare (reflectă ansamblul cunoașterii umane, realitatea obiectivă, subiectivă, sensul lucrurilor, problemele și fenomenele)
  • auto-reflexivă (reflecția personală și autonomă vizează edificarea sinelui)
  • antropocentrică (cunoașterea este o relație între subiectiv și realitatea obiectivă)
  • axiologică (stabilește trepte sau priorități valorice în elaborarea sensurilor)

Tematica majoră a filozofiei[modificare | modificare sursă]

Ramuri, problematici și orientări ale filozofiei[modificare | modificare sursă]

  • Ontologia (teoria existenței): studiul ființei în sine; în existențialism, studiul existenței în general.
  • Gnoseologia (teoria cunoașterii): studiul fundamentelor cunoașterii.
  • Logica: studiul raționării în sine, abstracție făcând de materia la care se aplică și de procesele psihologice.
  • Axiologia (teoria generală a valorii): studiul esenței valorilor, al genezei, ierarhizării și relațiilor dintre ele.
  • Epistemologia: studiul naturii și condițiilor cunoașterii umane, ale rațiunii și intelectului.
  • Etica: studiul fundamentelor și principiilor morale.
  • Estetica: studiul principiilor și expresiilor frumosului.
  • Filozofia științei
  • Filozofia culturii
  • Filozofia socială
  • Antropologia filozofică

Metode de filozofare[modificare | modificare sursă]

(filozofice):

Stilurile sau manierele de filozofare[modificare | modificare sursă]

(varietatea stilistică în care a fost exprimată filozofarea):

Raffael - "Şcoala de la Atena"

Istoria filozofiei[modificare | modificare sursă]

Primele gânduri filosofice își află rădăcinile în mitologie, cu deosebire în cea greacă. Miturile încercau să dea răspunsuri și explicații cauzale unor lucruri și fenomene naturale încă neclare, cutremur, fulger etc., precum și despre om și univers, căutând interpretări și răspunsuri logice la aceste interogații. Primii filosofi au fost matematicieni, fizicieni și practicieni ai științelor naturale.

În antichitate[modificare | modificare sursă]

Orient[modificare | modificare sursă]

Primele texte filosofice au apărut în India, în filosofia hindusă 1500 î.e.n. Aceste cărți au fost mai întâi religioase, descriind moduri și ritualuri specifice credinței. Curentele clasice filozofice au apărut pe la 500 î.e.n., o dată cu înființarea mai multor școli pe întreg cuprinsul Indiei. Aceste cărți au rămas fără autor cunoscut, deoarece în acea vreme în India nu se obișnuia menționarea autorului unei opere. În China, aflăm trei mari tradiții filozofice: taoismul, confucianismulul și budismulul. Aceste trei școli au determinat găndirea filozofică a Chinei antice.

Centre culturale ale Orientului antic:

  • Egiptul antic: Cartea morților expune itinerariul religios ritualic al vieții de după moarte.
  • Mesopotamia: Imperiul Sumer și Acad, Asiria: predomină problematica cosmologică.
  • Iran: Zarathustra (gr. Zoroaster) (560 î.e.n.), a înfințat prima școală monoteistă ce-i poartă numele, promovând credința într-un zeu unic, necreat Ahura Mazda ("zeul cel înțelept"), cu aspecte dualiste. Discipoli săi se numeau zarathustreni, iar după apariția islamului s-au numit "parsi".

Occident[modificare | modificare sursă]

Filosofia antică: apare aproape concomitent în intervalul secolelor VII-VI î.e.n., în Europa (Grecia) și în Orient (China sau India).

Filosofia medievală: perioadă începând - simbolic - de la anul 529 e.n., când ultima școală de filosofie din Atena este desființată, și cuprinzând mileniul (sec. VI-XVI) care pune capăt Antichității, marcând într-un mod inedit, printr-o puternică amprentă neoplatonică și creștină, reprezentarea și structurile de reflecție asupra lumii.

Europa - filosofi

Filosofia modernă: între secolele XVI și XIX, cuprinzând perioada Renașterii, a Luminilor și zorii epocii industriale.

Filosofia contemporană: perioada, ulterioară neohegelianismului și postkantianismului, care marchează apariția unor noi premise filosofice: pozitivismul, existențialismul, materialismul senzualist, realismul idealist și filozofia vieții, circumscrisă foarte larg începând cu secolul XIX până în zilele noastre.


Lectură suplimentară[modificare | modificare sursă]

  • O istorie a ideilor filosofice, Gheorghe Vlăduțescu, Editura Științifică, 1990
  • Arheologia și evoluția conceptelor filosofice, Adriana Neacșu, Editura universitaria, 2006

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Nu este specificat portalul: vă rugăm să specificați cel puțin un portal