Teologie
Teologia este cuvant despre/cu Dumnezeu, sau cuvantul lui Dumnezeu (din grecește θεος, theos, "Dumnezeu" + λογος, logos, "cuvânt", "știință").
Un teolog este o persoană învățată în teologie, sau după Evagrie Ponticul[1]: "Teolog este cel ce se roagă și cel ce se roagă este teolog."[2]
Față de științele comune, teologia se deosebește întrucât include în cercetarea sa, pe lângă realitatea imediată - numită și imanentă - ce se poate observa prin simțuri, și realitatea transcendentă.
De obicei, biserica creștină împarte teologia în patru domenii:
[modificare] Obiectul teologiei in cultul catolic
- obiectum materiale - este Dumnezeu
- obiectum formale quod - Dumnezeu ca izvor de viata, Dumnezeu sub aspectul dumnezeirii, Dumnezeu al mântuirii, Dumnezeu care sfințește, Dumnezeu creatorul și creația (creaturile)
- obiectum formale quo - cuvântul lui Dumnezeu.
Teologia și credința sunt doua realități diferite. Teologia este înțelegerea credinței, presupune încredere în autoritatea lui Dumnezeu care se revelează. Credința este răspunsul existențial al omului la revelație.
În teologie certitudinea variază în funcție de calitatea argumentelor, în credință certitudinea este absolută.[necesită citare]
Teologia și Magisteriul (învățătura Bisericii) au același scop, apărarea tezaurului credinței și mântuirea lumii, dar au roluri diferite în atingerea acestui scop, conform doctrinei catolice:
Rolul magisteriului:
- de a păstra integre Tradiția și Scriptura
- de a evalua cu autoritate rezultatele teologiei
- de a propune noi teme teologiei
Rolul teologiei:
- de a aprofunda revelația
- de a informa pe creștini asupra rezultatelor sale
- de a colabora cu Magisteriul și de a se supune acestuia
- de a media intre Magisteriu și comunitatea creștină
- de a lucra la formarea credinței
- de a descoperi devierile de la dreapta credință.
