Miercurea Nirajului

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Miercurea Nirajului
Nyárádszereda
—  Oraș  —
Biserica Reformată din Piața Bocskai și bustul lui Ștefan Bocskai
Biserica Reformată din Piața Bocskai și bustul lui Ștefan Bocskai
Stema Miercurea Nirajului
Stemă
Miercurea Nirajului se află în România
{{{alt}}}
Miercurea Nirajului
Localizarea orașului pe harta României
Miercurea Nirajului se află în Județul Mureș
{{{alt}}}
Miercurea Nirajului
Localizarea orașului pe harta județului Mureș
Coordonate: Coordonate: 46°32′05″N 24°48′07″E / 46.53472°N 24.80194°E / 46.53472; 24.8019446°32′05″N 24°48′07″E / 46.53472°N 24.80194°E / 46.53472; 24.80194

Țară  România
Județ Mures county coat of arms.svg Mureș

SIRUTA 118281
Atestare documentară 1493[1]

Localități componente

Guvernare
 - Primar Sándor Tóth (UDMR,02012)

Suprafață
 - Total 55,88  km²

Populație (2011)[2][3]
 - Total 5.554 locuitori
 - Densitate 104 loc./km² 
 - Recensământul anterior, 2002 5.824 locuitori

Localizare în cadrul județului
Localizare în cadrul județului

Miercurea Nirajului (în maghiară Nyárádszereda, în germană Sereda) este un oraș din județul Mureș, Transilvania, România. Din punct de vedere administrativ localitatea cuprindele satele Dumitrești, Tâmpa, Șardu Nirajului, Lăureni, Moșuni, Beu și Veța.

Geografie[modificare | modificare sursă]

Orașul Miercurea Nirajului se găsește pe cursul mijlociu al râului Niraj, la confluența acestuia cu Nirajul Mic, pe drumul județean Târgu Mureș - Miercurea Nirajului - Sovata.

Istoric[modificare | modificare sursă]

Inagurarea statuii lui Bocskay István din Centru

Potrivit săpăturilor arheologice orașul a fost locuit încă din epoca neolitică. Pe teritoriul localității Miercurea Nirajului au fost găsite topoeare de piatră (2000 - 1700 î.Ch), monezi bizantine din epoca împăratului Iustinian, un denar din domnia lui Iulius Cezar, iar hotarul satelor Beu și Moșuni este traversat de drumul roman spre castrul din Călugăreni.[4]

Localitatea a fost atestată documentar în anul 1493 cu numele de Oppidum Zereda (Târg de Miercurea) în hrisovul voievodului Losonczi László.[4] Documentul menționează că localitatea deține rangul de oraș și totodată garantează privilegiile deținute de Miercurea Nirajului. Leopold al II-lea a permis printr-un ordin ținerea trei târguri naționale în fiecare an.[5]

În urma reformei protestante locuitorii orașului au devenit reformați.

Miercurea Nirajului a fost pentru mult timp cel mai important oraș din Scaunul Mureș. Până în 1745 aici erau ținute ședințele consiliului scaunului secuiesc, deoarece între Târgu Mureșul, deținătorul titlul de oraș liber regesc și conducerii structurii administrative pentru mult timp a fost un conflict politic și economic. În urma reformei adminstrative din 1876 scaunele secuiești și săsești, juridic autonome au fost desființate, apoi încorporate în cele 15 noi comitate. Astfel orașul Târgu Mureș care până atunci a fost capitala oficială Scaunului Mureș a devenit reședința Comitatului Mureș-Turda. Noua entitate administrativă a inclus vechiul scaun secuiesc și o parte din regiunea Turda. Totodată în 1876 prin ordiniile elaborate de guvernul din Budapesta, Miercurea Nirajului a fost retrogradată în comună.[5]

Prin Legea nr.263 din 13 iunie 2003 comuna Miercurea Nirajului a devenit din nou oraș.[6]

Etimologie[modificare | modificare sursă]

Denumirea de Miercurea Niraj a primit-o de la râul Niraj și de la târgul organizat în fiecare miercuri în localitate.

Demografie[modificare | modificare sursă]



Circle frame.svg

Componența etnică a orașului Miercurea Nirajului

     Români (9.99%)

     Maghiari (80.15%)

     Romi (6.08%)

     Necunoscută (3.72%)

     Altă etnie (0.03%)

Circle frame.svg

Componența confesională a orașului Miercurea Nirajului

     Ortodocși (13.03%)

     Romano-catolici (14.8%)

     Reformați (49.17%)

     Adventiști de ziua a șaptea (4.21%)

     Unitarieni (5.61%)

     Martori ai lui Iehova (4.57%)

     Nicio religie (3.27%)

     Necunoscută (4.32%)

     Altă religie (0.99%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Miercurea Nirajului se ridică la 5.554 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 5.824 de locuitori.[2] Majoritatea locuitorilor sunt maghiari (80,16%). Principalele minorități sunt cele de români (9,99%) și romi (6,09%). Pentru 3,73% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[3] Din punct de vedere confesional, nu există o religie majoritară, locuitorii fiind reformați (49,17%), romano-catolici (14,8%), ortodocși (13,04%), unitarieni (5,62%), martori ai lui Iehova (4,57%), adventiști de ziua a șaptea (4,21%) și fără religie (3,28%). Pentru 4,32% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[7]

Educație[modificare | modificare sursă]

În orașul Miercurea Nirajului există următoarele unități de învățământ:

  • Liceul Teoretic „Bocskai István”
  • Școala Generală „Deák Farkas”
  • Școala Generală din Șardu Nirajului

Monumente istorice[modificare | modificare sursă]

Biserica Reformată din Piața Bocskai[modificare | modificare sursă]

Prima biserică din Miercurea Nirajului a fost construită în secolul al XV-lea în stil gotic. În timpul reformei protestante, populația orașului a devenit în majoritate reformată, motiv pentru care fost schimbat și cultul bisericii. În urma creșterii populației și puterii economice al localității, prezbiteriatul a decis demolarea vechiului lăcaș de cult și ridicarea unui nou care să domine piața centrală unde erau ținute târgurile. În 1838 a fost ridicat nava principală, iar în 1898 a fost terminat turnul cu nava secundară care oferă loc oficiului parohial. Astfel construcția neoclasicistă are forma unei cruci T.[8]

Biserica Reformată din Sântana Nirajului[modificare | modificare sursă]

În Sântana Nirajului biserica medievală construită în secolul al XIV-lea a fost păstrată în forma inițială. Lăcașul de cult cu o singură navă este orientat către Sud-Vest.[9]

Atracții turistice în Miercurea Nirajului[modificare | modificare sursă]

  • Bustul lui Bocskay István
  • Bustul prințului Csaba
  • Statuia lui Deák Farkas

Orașe înfrăție[modificare | modificare sursă]

Orașul Miercurea Nirajului se află în relații de înfrățire cu două orașe europene. Aceste relații se concretizează printr-o permanență colaborare în plan economic, social, tehnic și cultural, prin schimburi de experiență, parteneriate între societățile comerciale, acțiuni organizate în comun.[10]

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Miercurea Nirajului