Agnita

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Agnita
Agnetheln
Szentágota
—  Oraș  —
Agnita
Agnita
Stemă
Stemă
Agnita is located in România
Agnita
Agnita
Agnita (România)
Localizarea orașului pe harta României
Agnita is located in Județul Sibiu
Agnita
Agnita
Agnita (Județul Sibiu)
Localizarea orașului pe harta județului Sibiu
Coordonate: Coordonate: 45°58′30″N 24°30′30″E / 45.97500°N 24.50833°E / 45.97500; 24.5083345°58′30″N 24°30′30″E / 45.97500°N 24.50833°E / 45.97500; 24.50833

Țară Flag of Romania.svg România
Județ Sibiu county coat of arms.png Sibiu

SIRUTA 143682
Atestare documentară 1280

Reședință Agnita[*]
Componență Agnita[*], Coveș, Ruja

Guvernare
 - Primar Ioan Dragoman[*][3][4] (PSD, 2012)

Suprafață
 - Total 96,22 km²
Altitudine maximă 497 m.d.m.
Altitudine minimă 442 m.d.m.

Populație (2011)[1][2]
 - Total 8732 locuitori
 - Densitate 112.92 loc./km²
 - Recensământul anterior, 2002 10.894 locuitori

Fus orar UTC+2

Site web: http://www.primaria-agnita.ro

Localizarea în cadrul județului
Localizarea în cadrul județului

Agnita (în germană Agnetheln, în maghiară Szentágota, în traducere „Sfânta Agata”, alternativ Szászágota, „Agata Săsească” sau Ágota, „Agata”) este un oraș în județul Sibiu, Transilvania, România, format din localitățile componente Agnita (reședința), Coveș și Ruja.

Istoric[modificare | modificare sursă]

Agnita, pomenită pentru prima oară într-un document săsesc de la 1280, este un orășel cu tradiție meșteșugărească, renumit prin breslele germane de altădată ale tăbăcarilor, cizmarilor, croitorilor, dogarilor și olarilor, având economie semi-rurală.[5]

Aici se află una dintre cele mai vechi fortificații țărănești săsești din Transilvania. Inițiată în secolul al XIII-lea, ea a fost amplificată succesiv, ajungând să aibă, în secolul al XVII-lea, trei incinte întărite cu turnuri. În centrul cetății se află o biserică-hală evangelică cu trei nave (navele laterale cu tribune) și turn vestic (sec. XV, în preajma anului 1409).[6]) La rândul ei fortificată, biserica a suferit numeroase transformări. Cele patru turnuri ale bisericii fortificate – ale pantofarilor, croitorilor, fierarilor și dogarilor –, demonstrează forța economică a acestor bresle, ca și faptul că aveau încredințate spre apărare acele porțiuni de zid în caz de conflict armat.

Muzeul orășenesc fondat de Erhard Andree in perioada stalinismului, dispune de un important fond de artă medievală (lăzi gotice, elemente de arhitectură, sculpturi, ceramică etc).

Regele Ungariei Ludovic de Anjou conferise Agnitei (villam nostram Zenthagata), încă din 1376, dreptul de a ține târg anual în ziua de 24 iunie (ziua Sfântului Ioan). Ulterior, acest drept se lărgea pentru alte 2 târguri.[5]

În 1466 regele maghiar a acordat localității Agnita dreptul de "ius gladii", adică dreptul de a pronunța și a executa sentințe de moarte. În același an, localității i s-a acordat dreptul de a menține în localitate jumătate din contingentul de trupe regale, pentru apărarea proprie, în scopul ca biserica-cetate să nu cadă în mâini străine, având în vedere că frontiera spre Valahia era aproape.

În 1945 populația săsească a căzut victimă deportărilor în Uniunea Sovietică. În 1948 populația a pierdut o mare parte a averii în urma legii naționalizării, ale cărei urmări se resimt până astăzi. Până în 1950, când a fost declarată oraș, Agnita a fost o comună cu târg (Marktgemeinde).[7] Pana in 1992, populatia saseasca (germana) a emigrat in Germania si mai putin Austria ca urmare a presiunilor de asimilare continue. Dupa 1990, majoritatea locurilor de munca in Agnita la cele 3 fabrici mari FIPA, IMIX si 9.Mai au disparut din cauza lichidarii acestora. Calea ferată cu ecartament îngust Sibiu-Agnita este pe lista monumentelor istorice din România. Constructia ei s-a efectuat pe vremea imperiului austriac și regatul maghiar. A fost în funcțiune pe ruta Agnita-Sibiu până în anul 2002.

Demografie[modificare | modificare sursă]


Circle frame.svg

Componența etnică a orașului Agnita

     Români (89.02%)

     Maghiari (2.7%)

     Romi (1.61%)

     Germani (1.0%)

     Necunoscută (5.58%)

     Altă etnie (0.05%)



Circle frame.svg

Componența confesională a orașului Agnita

     Ortodocși (88.84%)

     Romano-catolici (1.08%)

     Reformați (1.67%)

     Necunoscută (5.68%)

     Altă religie (2.71%)

La recensământul din 1930 au fost înregistrați 4.443 locuitori, dintre care 2.659 germani (59,8%), 1.535 români (34,5%) și 234 maghiari (5,26%).[8] Sub aspect confesional populația era alcătuită din 2.606 evanghelici luterani (58,6%), 1.513 ortodocși (34,5%), 147 reformați (3,3%), 137 romano-catolici (3%) ș.a.[9]

Conform recensământului efectuat în 2011 populația orașului Agnita se ridica la 8.732 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 10.894 de locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (89,03%). Principalele minorități sunt cele de maghiari (2,7%), romi (1,61%) și germani (1,01%). Pentru 5,59% din populație nu este cunoscută apartenența etnică.[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (88,85%), dar există și minorități de reformați (1,67%) și romano-catolici (1,09%). Pentru 5,68% din populație nu este cunoscută apartenența confesională.[10]

Agnita - evoluția demografică

Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia


Galerie de imagini[modificare | modificare sursă]

Personalități[modificare | modificare sursă]

Primarii orașului[modificare | modificare sursă]

Transportul public[modificare | modificare sursă]

Transportul local este asigurat de o linie de autobuz care face legătura și cu localitățile componente - Ruja și Coveș.

La Agnita se poate ajunge cu autobuzul dinspre Făgăraș, Sighișoara, Mediaș și Sibiu.

Până în anul 1965 Agnita a fost legată feroviar de Sighișoara și Sibiu, iar până în anul 2001 numai de Sibiu, prin calea ferată îngustă Sibiu-Agnita-Sighișoara.

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). http://www.kia.hu/konyvtar/erdely/erd2002/etnii2002.zip. Accesat la 6 august 2013. 
  2. ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_Tab_8.xls. Accesat la 5 august 2013. 
  3. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2012 (PDF), Biroul Electoral Central[*] 
  4. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central[*] 
  5. ^ a b Însemne meșteșugărești din Agnita
  6. ^ Teodor Octavian Gheorghiu - Arhitectura medievală de apărare din România, Editura tehnică 1985, pag. 126
  7. ^ Carte familială de localitate Agnetheln
  8. ^ Recensământul din 1930, vol. II, pag. 438
  9. ^ Recensământul din 1930, vol. II, pag. 740
  10. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_TAB_13.xls. Accesat la 5 august 2013. 
  11. ^ Lista primarilor din județul Sibiu la alegerile din anul 1996
  12. ^ Lista primarilor din județul Sibiu la alegerile din anul 2000
  13. ^ Lista primarilor din județul Sibiu la alegerile din anul 2004
  14. ^ Lista primarilor din județul Sibiu la alegerile din anul 2008
  15. ^ Lista primarilor din județul Sibiu la alegerile din anul 2012
  16. ^ Lista primarilor din județul Sibiu la alegerile din anul 2016

Vezi și[modificare | modificare sursă]

  • Biserici fortificate din Transilvania
  • Podișul Transilvaniei de sud și unitățile limitrofe. Repere geografice, Grecu Florina, Mărculeț I., Mărculeț Cătălina, Dobre R., Edit. Universității din București, 2008.

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Agnita