Marea Adunare Națională de la Alba Iulia

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Textul rezoluţiei

Marea Adunare Națională de la Alba Iulia a avut loc la 1 decembrie 1918, a fost convocată de către Marele Sfat Național Român, prin Consiliul Național Român Central de la Arad, la care au participat 1228 de deputați pentru a vota Rezoluția de la Alba Iulia, prin care se pecetluia Unirea Transilvaniei cu Regatul Român. Marea Adunare Națională a avut loc în Sala Cazinoului din Alba Iulia.

La 15 noiembrie 1918, după eșecul tratativelor cu delegația maghiară condusă de ministrul Oszkár Jászi, între 12 - 14 noiembrie 1918, Consiliul Național Român Central ia hotărârea de a declara unirea românilor transilvăneni, crișeni, bănățeni și maramureșeni cu Regatul României într-o Mare Adunare Națională. Hotărârea este cuprinsă în Regulamentul pentru alegerea deputaților care urmau să voteze Unirea cea Mare. Alegerea deputaților urma să se facă în următoarele 10 zile în conformitate cu Legea electorală din 1910, pe circumscripții, în toate localitățile desemnate a fi centre electorale. Numărul deputaților aleși, s-a decis a fi cinci pe circumscripție electorală, aleși prin vot universal deschis.[1]

La 20 noiembrie 1918 Consiliul Național Român Central anunță convocarea Marii Adunări Naționale la Alba Iulia. În discuție au mai fost luate orașele Blaj și Sibiu, dar s-a optat pentru Alba Iulia datorită faptei lui Mihai Viteazul de la 1600 și a supliciului conducătorilor Revoluției de la 1784 în cetatea orașului. Alba Iulia fiind numită în Actul Convocării, cetatea istorică a neamului nostru.[2][3]


Desfășurare[modificare | modificare sursă]

Fiind duminică, festivitățile au început la ora 7 dimineața cu slujbe religioase, atât în biserica ortodoxă, cât și în cea catolică.[4]

Apoi delegații Marii Adunări s-au îndreptat către Cazino, locul unde avea să se dea citirii rezoluției unirii și votării acesteia:

Cquote2.svg Sosirea membrilor Marelui Sfat este primită cu puternice ovații. Primul intră d. Goldiș în uralele întregii săli. Apoi rând pe rând N.Ivan, A.Cosma, Saftu, Giurgiu, Grapini, Ciser, Flueraș, Jumanca, T.Albani, Mihuț etc. Tineri și mici de statură sunt toți. Lumea îi primește cu simpatie și aclamări. Când intră în sală Imbroane, Ghiță Pop, Geni Goga, Șchiopul, refugiații noștri, în sală izbunesc din nou aclamările. Apar apoi arhierei, Radu, Popp, Frențiu, Hossu între ovațiile furtunoase ale tuturor. După ei, aclamat cu căldură Șt.C.Pop, apoi T.Mihali, maiorul Vlad și ofițerii din România: Băgulescu, Jeleriu, Mărculescu, înalță chipiile românești și salută adunarea extaziată.[5] Cquote2.svgZiarul Unirea de la Blaj

.

Marea Adunare Națională a fost deschisă la orele 10.30 prin discursul lui Ștefan Cicio Pop, președintele Marelui Sfat Național Român și al Consiliului Național Român Central.

Documentarea fotografică[modificare | modificare sursă]

Fotografiile care surprind atmosfera Marii Adunări Naționale de la 1 decembrie 1918 au fost realizate de Samoilă Mârza, cu un aparat de fotografiat cu burduf, achiziționat din banii obținuți în urma vânzării unei perechi de boi. Tehnica de fotografiere greoaie și vremea neprielnică i-au permis să realizeze numai cinci poze. Fotografiile lui Samoilă Mârza de la Alba Iulia au fost folosite de delegația română la Conferința de Pace de la Versailles, pentru ca aliații să vadă clar susținerea populară a evenimentului. Este posibil ca și ele să fi influențat decizia Marilor Puteri de a recunoaște Marea Unire.[6]

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Istoria României. Transilvania Volumul II, Editura George Barițiu, Cluj-Napoca, 1997
  • Ștefan Pascu, Nicolae Josan, Mărturii inedite privitoare la participarea maselor la Marea Adunarea Națională de la Alba Iulia, din 1 decembrie 1918, Apulum, 1988
  • I. Gheorghiu, C. Nuțu, Adunarea Națională de la Alba Iulia. 1 decembrie 1918, Editura Politică, București, 1968
  • Consiliul Național Român din Blaj. Protocoale și acte (noiembrie 1918-ianuarie 1919), Ediție îngrijită, prefață, indicii și glosar Viorica Lascu și Marcel Știrban, vol. I și II, Cluj Napoca, 1978

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Istoria României. Transilvania Volumul II p. 643
  2. ^ Marea Unire de la 1 decembrie 1918, București, 1943, p. 49-51
  3. ^ Istoria României. Transilvania Volumul II p. 644
  4. ^ Istoria României. Transilvania Volumul II, p. 647
  5. ^ Consiliul Național Român din Blaj... vol. II, p. 221
  6. ^ Povești cu obiecte