Sari la conținut

Comuna Apoldu de Jos, Sibiu

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Apoldu de Jos
—  comună  —
Biserica de lemn și biserica nouă din Apoldu de Jos
Biserica de lemn și biserica nouă din Apoldu de Jos
Map
Apoldu de Jos (România)
Poziția geografică în România
Coordonate: 45°53′43″N 23°52′13″E ({{PAGENAME}}) / 45.895377°N 23.870146°E

Țară România
Județ Sibiu

SIRUTA143922

ReședințăApoldu de Jos
Sate componenteApoldu de Jos, Sângătin

Guvernare
 - PrimarIoan-Florin Barbu[*][2] (IND, octombrie 2020)

Suprafață
 - Total48,83 km²

Populație (2021)
 - Total1.184 locuitori
 - Densitate31,5 loc./km²

Fus orarEET (+2)
 - Ora de vară (DST)EEST (+3)
Prefix telefonic+40 x69 [1]

Localități înfrățite
 - RomagnéFranța

Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata
GeoNames Modificați la Wikidata

Localizarea în cadrul județului
Localizarea în cadrul județului
Localizarea în cadrul județului
Apoldu de Jos în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-73. (Click pentru imagine interactivă)
Apoldu de Jos în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-73.
(Click pentru imagine interactivă)
Apoldu de Jos în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-73.
(Click pentru imagine interactivă)

Apoldu de Jos, mai demult Apoldul Mic, Apoldul din Jos, Polda Mică (în dialectul săsesc Klipult, Niederspold, în germană Kleinpold, Klein-Pold, Klein-Apolden, în maghiară Kisapold) este o comună în județul Sibiu, Transilvania, România, formată din satele Apoldu de Jos (reședința) și Sângătin.

Comuna Apoldu de Jos este situată în vestul județului Sibiu, în marginea sudică a Podișului Transilvaniei, la limitia de sud-est a Podișului Secașelor, la poalele Munților Cindrelului, în Depresiunea Apoldului, pe valea pârâului Secaș, pe drumul județean 106G Apoldu de Sus - Apoldu de Jos - Miercurea Sibiului.




Componența etnică a comunei Apoldu de Jos

     Români (93,24%)

     Alte etnii (0,25%)

     Necunoscută (6,5%)




Componența confesională a comunei Apoldu de Jos

     Ortodocși (92,06%)

     Alte religii (1,01%)

     Necunoscută (6,93%)

Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Apoldu de Jos se ridică la 1.184 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 1.350 de locuitori.[3] Majoritatea locuitorilor sunt români (93,24%), iar pentru 6,5% nu se cunoaște apartenența etnică.[4] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (92,06%), iar pentru 6,93% nu se cunoaște apartenența confesională.[5]

Politică și administrație

[modificare | modificare sursă]

Comuna Apoldu de Jos este administrată de un primar și un consiliu local compus din 9 consilieri. Primarul, Ioan-Florin Barbu[*], politician independent, este în funcție din octombrie 2020. Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[6]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Partidul Social Democrat4    
Partidul Național Liberal3    
Partidul Mișcarea Populară1    
Partidul Neamul Românesc1    

Scurt istoric

[modificare | modificare sursă]

Săpăturile făcute de-a lungul timpului au adus dovezi materiale că zona a fost locuită încă din cele mai vechi timpuri, astfel la ieșirea din satul Sângătin s-au găsit materiale arheologice din diferite epoci, neolitic, roman și medieval.

În vatra satului Apoldu de Jos s-au găsit zidurile de piatră în opus incertum ale unor construcții ce conțineau material tegular, cărămizi cu ștampila Legiunii a III-a Gemina, țigle, cărămizi pavimentare , olane și tuburi pentru apeduct. În jurul așezării antice, pe drumul roman ce duce la Apulum au fost identificate urmele unor amplasamente villae rusticae. Pe teritoriul comunei s-a mai descoperit un tezaur monetar format din 206 monede de argint, dintre care 189 denari de la Clodius Albinus la Gardian III și cinci antoninieni de la Trebonianus Gallus.

Pe teritoriul localității Apoldu de Jos a fost semnalată o biserică cu hramul "Sfântului Toma", anul 1384 și o fortificație în jurul bisericii, în anul 1658, când trupele principelui Gheorghe Rákóczi al II-lea ocupă și jefuiesc întregul ansamblu. Apoldu de Jos a aparținut până în anul 1876 de Scaunul Miercurea, unitate administrativă componentă a organismului de administrare al sașilor transilvăneni, numit Șapte Scaune.

Economia așezării este una predominant agricolă bazată pe cultura plantelor (cartof și leguminoase), viticultură și creșterea animalelor dar și pe industria de prelucrare primară a lemnului, comerț și agroturism.

Atracții turistice

[modificare | modificare sursă]
Biserica de lemn din Sângătin

Primarii comunei

[modificare | modificare sursă]
  • Județul Sibiu, Monografie, I. Moise. Ed. Sport Turism București 1981
  • Așezările rurale din Dacia romană intercarpatică, D. Popa. Ed. Economică București 2002 ISBN 973-590-706-2
  • Repertoriul Arheologic al județului Sibiu, Sabin A. Luca, Z. Karl, A. Georgescu. ISBN 973-590-856-5

Legături externe

[modificare | modificare sursă]