Comuna Apoldu de Jos, Sibiu

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Apoldu de Jos
—  Comună  —
Biserica de lemn și biserica nouă din Apoldu de Jos
Biserica de lemn și biserica nouă din Apoldu de Jos
Apoldu de Jos is located in România
Apoldu de Jos
Apoldu de Jos
Apoldu de Jos (România)
Poziția geografică
Coordonate: 45°53′43″N 23°52′13″E / 45.895377°N 23.870146°E / 45.895377; 23.870146

Țară Flag of Romania.svg România
Județ Sibiu county coat of arms.png Sibiu

SIRUTA 143922

Reședință Apoldu de Jos
Sate componente Apoldu de Jos, Sângătin

Guvernare
 - Primar Ioan Nicoară[*][5][6] (PNL, 2004)

Suprafață
 - Total 48,83 km²

Populație (2011)[3][4]
 - Total 1350 locuitori
 - Densitate 31.5 loc./km²
 - Recensământul anterior, 2002 1.525 locuitori

Fus orar EET (+2)
 - Ora de vară (DST) EEST (+3)
Prefix telefonic +40 x69 [2]

Site web: http://www.ghidulprimariilor.ro/business.php/PRIMARIA-APOLDU-DE-JOS/186065/

Localizarea în cadrul județului
Localizarea în cadrul județului
Apoldu de Jos în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-73.(Click pentru imagine interactivă)
Apoldu de Jos în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-73.
(Click pentru imagine interactivă)

Apoldu de Jos, mai demult Apoldul Mic, Apoldul din Jos, Polda Mică (în dialectul săsesc Klipult, Niederspold, în germană Kleinpold, Klein-Pold, Klein-Apolden , în maghiară Kisapold) este o comună în județul Sibiu, Transilvania, România, formată din satele Apoldu de Jos (reședința) și Sângătin.

Așezare[modificare | modificare sursă]

Comuna Apoldu de Jos este situată în vestul județului Sibiu, în marginea sudică a Podișului Transilvaniei, la limitia de sud-est a Podișului Secașelor, la poalele Munților Cindrelului, în Depresiunea Apoldului, pe valea pârâului Secaș, pe drumul județean 106G Apoldu de Sus - Apoldu de Jos - Miercurea Sibiului.

Demografie[modificare | modificare sursă]



Circle frame.svg

Componența etnică a comunei Apoldu de Jos

     Români (95.62%)

     Romi (1.48%)

     Necunoscută (2.59%)

     Altă etnie (0.29%)




Circle frame.svg

Componența confesională a comunei Apoldu de Jos

     Ortodocși (96.81%)

     Necunoscută (2.66%)

     Altă religie (0.51%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Apoldu de Jos se ridică la 1.350 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 1.525 de locuitori.[3] Majoritatea locuitorilor sunt români (95,63%), cu o minoritate de romi (1,48%). Pentru 2,59% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[4] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (96,81%). Pentru 2,67% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[7]

Scurt istoric[modificare | modificare sursă]

Săpăturile făcute de-a lungul timpului au adus dovezi materiale că zona a fost locuită încă din cele mai vechi timpuri, astfel la ieșirea din satul Sângătin s-au găsit materiale arheologice din diferite epoci, neolitic, roman și medieval.

În vatra satului Apoldu de Jos s-au găsit zidurile de piatră în opus incertum ale unor construcții ce conțineau material tegular, cărămizi cu ștampila Legiunii a III-a Gemina, țigle, cărămizi pavimentare , olane și tuburi pentru apeduct. În jurul așezării antice, pe drumul roman ce duce la Apulum au fost identificate urmele unor amplasamente villae rusticae. Pe teritoriul comunei s-a mai descoperit un tezaur monetar format din 206 monede de argint, dintre care 189 denari de la Clodius Albinus la Gardian III și cinci antoninieni de la Trebonianus Gallus.

Pe teritoriul localității Apoldu de Jos a fost semnalată o biserică cu hramul "Sfântului Toma", anul 1384 și o fortificație în jurul bisericii, în anul 1658, când trupele principelui Gheorghe Rákóczi al II-lea ocupă și jefuiesc întregul ansamblu. Apoldu de Jos a aparținut până în anul 1876 de Scaunul Miercurea, unitate administrativă componentă a organismului de administrare al sașilor transilvăneni, numit Șapte Scaune.

Economie[modificare | modificare sursă]

Economia așezării este una predominant agricolă bazată pe cultura plantelor (cartof și leguminoase), viticultură și creșterea animalelor dar și pe industria de prelucrare primară a lemnului, comerț și agroturism.

Atracții turistice[modificare | modificare sursă]

Biserica de lemn din Sângătin

Primarii comunei[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Lista primarilor din județul Sibiu la alegerile din anul 2016
  2. ^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
  3. ^ a b Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). http://www.kia.hu/konyvtar/erdely/erd2002/etnii2002.zip. Accesat la 6 august 2013. 
  4. ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_Tab_8.xls. Accesat la 5 august 2013. 
  5. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2012 (PDF), Biroul Electoral Central[*] 
  6. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central[*] 
  7. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_TAB_13.xls. Accesat la 5 august 2013. 
  8. ^ Lista primarilor din județul Sibiu la alegerile din anul 1996
  9. ^ Lista primarilor din județul Sibiu la alegerile din anul 2000
  10. ^ Lista primarilor din județul Sibiu la alegerile din anul 2004
  11. ^ Lista primarilor din județul Sibiu la alegerile din anul 2008
  12. ^ Lista primarilor din județul Sibiu la alegerile din anul 2012
  13. ^ Lista primarilor din județul Sibiu la alegerile din anul 2016

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Județul Sibiu, Monografie, I. Moise. Ed. Sport Turism București 1981
  • Așezările rurale din Dacia romană intercarpatică, D. Popa. Ed. Economică București 2002 ISBN 973-590-706-2
  • Repertoriul Arheologic al județului Sibiu, Sabin A. Luca, Z. Karl, A. Georgescu. ISBN 973-590-856-5

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]