Nădlac

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Pentru alte sensuri, vedeți Nădlac (dezambiguizare).
Nădlac
Nadlak
Nagylak
—  Oraș  —
Orașul Nădlac văzut din turla bisericii evanghelice
Orașul Nădlac văzut din turla bisericii evanghelice
Stemă
Stemă
Nădlac se află în România
Nădlac
Nădlac
Nădlac (România)
Poziția geografică
Coordonate: Coordonate: 46°10′N 20°45′E / 46.167°N 20.750°E / 46.167; 20.75046°10′N 20°45′E / 46.167°N 20.750°E / 46.167; 20.750

ȚarăFlag of Romania.svg România
JudețArad

SIRUTA9627
Atestare documentară1313

ReședințăNădlac[*]
ComponențăNădlac[*]

Guvernare
 - PrimarIoan-Radu Mărginean[*][3] (ALDE, )

Altitudine85 m.d.m.

Populație (2011)[1][2]
 - Total 7398 locuitori
 - Densitate61,23 loc./km²
 - Recensământul anterior, 20028.144 locuitori

Fus orarUTC+2
Cod poștal315500

Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata
GeoNames Modificați la Wikidata
facebook Modificați la Wikidata

Poziția localității Nădlac
Poziția localității Nădlac

Nădlac (în slovacă Nadlak, în maghiară Nagylak, în germană Nadlak) este un oraș în județul Arad, Crișana, România.

Are o populație de 7398 locuitori dintre care aproximativ o jumătate este de origine slovacă, ceea ce face din Nădlac cea mai mare comunitate slovacă de pe teritoriul României. Imigranții slovaci au venit la Nădlac din regiunile ungurești Tótkomlós, Békéscsaba și Szarvas, începând cu anul 1802.

Geografie[modificare | modificare sursă]

Orașul este situat la extremitatea de vest a țării, în exclusivitate în Câmpia de Vest, la nord de râul Mureș. Este totodată cel mai important punct de trecere al frontierei pentru autoturisme între România și Ungaria. Suprafața totală a Nădlacului este de 133,15 km², din care suprafața arabilă este de 121,17 km².

Climă[modificare | modificare sursă]

Clima este continental-moderată, cu influențe sub-meditareneene, anual înregistrându-se o temperatură medie de 10–12 °C.

Istorie[modificare | modificare sursă]

Săpăturile arheologice au scos la iveală urme de locuire din neolitic și din perioada daco-romană.[4] În secolul X așezarea s-a aflat sub stăpânirea voievodului Glad.[5] Există referiri că la Nădlac exista o cetate la 1192, distrusă de tătari în 1241. Prima atestare documentară sigură datează din 11 martie 1313, când este amintită într-un testament sub numele de Noglog.

Nădlac în hărțile iozefine ale Comitatului Cenad, 1782-85
Localizarea Nădlacului conform hărților iozefine pe harta actuală

Între 14461451 s-a aflat în posesia lui Iancu de Hunedoara. În 1474 regele Matei Corvin dăruiește moșia Nădlac familiei de feudali sârbi Jaksici. Aceștiau au construit la Nădlac un castel cu turnuri de apărare și șanțuri, pentru întâmpinarea năvălitorilor. În 1514 oștirile lui Gheorghe Doja au atacat Nădlacul. Pe 27 mai ei înfrâng oștile nobilimii și incendiază cetatea.

În 1529 Nădlacul este pustiit de turci, pentru ca mai apoi cetatea să ajungă sub stăpânire turcă. Prințul Eugen de Savoia eliberează Banatul de sub stăpânirea otomană în 1691. Urmează o nouă etapă în dezvoltarea așezării. Între 18021803 la Nădlac sunt colonizați slovaci. Localitatea este ridicată la rangul de comună urbană în 1820, având mai multe bresle de meseriași.

În 1918 românii din Nădlac au trimis o delegație la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia.

Comuna a fost declarată oraș la 17 februarie 1968.

În data de 4 aprilie 2003, Mikuláš Dzurinda⁠(d), premierul Slovaciei, a întreprins o vizită la Nădlac și a promis că guvernul slovac va sprijini proiectele celor peste 20 000 de etnici slovaci din România.

În data de 11.10.2016 președintele Republicii Slovace, Andrej Kiska, a efectuat o vizită la Nădlac, localitate unde trăiește cea mai numeroasă comunitate de slovaci din România, prilej cu care i-a fost acordat titlul de "Cetățean de Onoare al Orașului".

Demografie[modificare | modificare sursă]


Circle frame.svg

Componența etnică a orașului Nădlac

     Români (44,34%)

     Maghiari (2,4%)

     Romi (4,93%)

     Slovaci (42,97%)

     Necunoscut (4,12%)

     Altă etnie (1,21%)


Circle frame.svg

Componența confesională a orașului Nădlac

     Ortodocși (42,64%)

     Romano-catolici (12,71%)

     Penticostali (4,35%)

     Greco-catolici (1,9%)

     Luterani (32,07%)

     Necunoscută (4,23%)

     Altă religie (2,06%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Nădlac se ridică la 7398 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 8144 de locuitori.[1] Nu există o etnie majoritară, locuitorii fiind români (44,35 %), slovaci (42,97 %), romi (4,93 %) și maghiari (2,41 %). Pentru 4,12 % din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional nu există o religie majoritară, locuitorii fiind ortodocși (42,65 %), evanghelici-luterani (32,08 %), romano-catolici (12,72 %), penticostali (4,35 %) și greco-catolici (1,91 %). Pentru 4,23 % din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[6]

Nădlac - evoluția demografică

Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia

Economie[modificare | modificare sursă]

Economia Nădlacului este centrată pe agricultură, cu o pondere mai mică în industria ușoară și comerț. Industria ușoară se rezumă la sectorul alimentar, textil și de prelucrare a lemnului. O altă latură eonomică o reprezintă micii meseriași: zidari, zugravi, dulgheri, tâmplari, etc. La nivelul orașului există circa 150 de agenți economici, 3 bănci.

Punctul Vamal, unul dintre cele mai importante din România și totodată cel mai traficat, este o altă sursă de venit și de potențial de dezvoltare.

Politică și administrație[modificare | modificare sursă]

Orașul Nădlac este administrat de un primar și un consiliu local compus din 15 consilieri. Primarul, Ioan-Radu Mărginean[*], de la Partidul Alianța Liberalilor și Democraților, a fost ales în . Începând cu alegerile locale din 2016, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[7]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Partidul Național Liberal5     
Partidul Alianța Liberalilor și Democraților5     
Uniunea Democratică a Slovacilor și Cehilor din România4     
Partidul Social Democrat1     

Turism[modificare | modificare sursă]

În Nădlac se găsesc mai multe monumente de interes turistic, precum și un interes particular din partea turiștilor slovaci față de comunitatea slovacă. Se pot vizita: Biserica evanghelică slovacă, Biserica ortodoxă română, Biserica ortodoxă sârbă, Biserica romano-catolică, Muzeul Etnografic Slovac, Parcul Central, Parcul Pădurice.

Personalități[modificare | modificare sursă]

  • Uroș Pătean (1875–1924), membru Marelui Sfat National Roman, ales in adunarea de la Alba Iulia din 01.12.1918.
  • Leontin Ghergariu (1897–1980), scriitor, ziarist, profesor
  • Štefan_Jačiansky (cs/en) (1930-1995), jucător și antrenor de fotbal[8]
  • Pavol Bujtar (n. 1936), prozator, publicist[9]
  • Pavel Rozkoš (n. 1937), scriitor, traducător, cercetător folcloristic și lingvistic[10]
  • Elena Stoinescu (n. 1942), artist plastic decorator,
  • Ondrej Štefanko (1949–2008), scriitor, poet[11]
  • Štefan Dováľ (1950–2011), scriitor[12]
  • Ivan Miroslav Ambruš (n. 1950), scriitor[13],[14]
  • Dagmar Maria Anoca (n. 1951), poetă, prozatoare, critic literar, traducătoare[15]
  • Adam Suchánsky (1958–2008), scriitor, poet,[16]

Imagini[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b „Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). Accesat în . 
  2. ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. . Accesat în . 
  3. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central[*] 
  4. ^ Ghinea, p. 865
  5. ^ Țiucra, p. 256
  6. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011:„Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. . Accesat în . 
  7. ^ „Lista competitorilor care au obținut mandate” (XLSX). Biroul Electoral Central pentru alegerile locale din 2016. 
  8. ^ sk Štefan_Jačiansky, sme.sk, accesat 2018-08-23
  9. ^ Pavol Bujtar, uniuneascriitorilorarad.ro, accesat 2018-08-23
  10. ^ sk Pavel Rozkoš, litcentrum.sk, accesat 2018-06-21
  11. ^ sk Ondrej Stefanko, osobnosti.sk, accesat 2018-06-19
  12. ^ sk Štefan Dováľ, litcentrum.sk, accesat 2018-06-19
  13. ^ sk Ivan Miroslav Ambruš, litcentrum.sk, accesat 2018-06-21
  14. ^ Ivan Miroslav Ambruš, uniuneascriitorilorarad.ro, accesat 2018-08-23
  15. ^ Dagmar Maria Anoca, uniuneascriitorilorarad.ro, accesat 2018-08-23
  16. ^ sk Adam Suchánsky, litcentrum.sk, accesat 2018-06-19

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Dan Ghinea, Enciclopedia geografică a României, Editura Enciclopedică, București, 2000
  • Petru Țiucra, Pribeagul, Pietre rămase, București: Imprimeria Căilor Ferate Române, 1936, reeditat Arad: Editura Ramira, 2008, ISBN 978-973-88641-7-7

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Nădlac