Simeria

Simeria
Piski Pischk
—  oraș  —
Centrul orașului Simeria
Stemă
Simeria Simeria (România) Localizarea orașului pe harta României
Coordonate: 45°51′0″N 23°0′36″E ({{PAGENAME}})45.85000; 23.01000
Țară	România
Județ	Județul Hunedoara
SIRUTA	87665
Atestare	1866
Reședință	Simeria[*]​
Componență	Simeria[*]​ Bârcea Mare Cărpiniș Simeria Veche Sântandrei Șăulești Uroi
Guvernare
- Primar	Emil-Ioan Rîsteiu[*]​ (PNL, 1 noiembrie 2024)
Suprafață
- Total	49,75 km²
Populație (2021)
- Total	11.268 locuitori
- Densitate	279 loc./km²
Fus orar	UTC+02:00
Cod poștal	335900
Localități înfrățite
- Middelburg	Țările de Jos
Prezență online
site web oficial GeoNames
Poziția localității Simeria Poziția localității Simeria

Simeria (în maghiară Piski) este un oraș în județul Hunedoara, Transilvania, România, format din localitatea componentă Simeria (reședința), și din satele Bârcea Mare, Cărpiniș, Sântandrei, Simeria Veche, Șăulești și Uroi. Se află in partea de vest a țării, în lunca Mureșului, la confluența acestuia cu râul Strei, între munții Apuseni și Retezat. A avut o populație de 14.556 de locuitori în anul 2011, de atunci populația a scăzut constant.

Așezare

Localitatea Simeria este situată în partea de vest a României, la 16 km vest de municipiul Orăștie și 10 km est de municipiul Deva [45°51' N, 23°01' E], în lunca Mureșului, la confluența acestuia cu râul Strei, protejată la nord de lanțul Munților Metaliferi din Carpații Apuseni, la sud de Munții Poiana Ruscă, Retezat și Sureanu, iar la vest, de câteva defileuri din zona de întrepătrundere a Carpaților Meridionali și Apuseni. La est, lunca Mureșului se întinde spre Podișul Transilvaniei.

Orașul se întinde pe o suprafață de 4995 ha și cuprinde în teritoriul său administrativ și localitățile Cărpiniș, Uroi, Simeria Veche, Săulești, Sântandrei, Bârcea Mare, fiind un important nod de cale ferată cu stație de triaj în sud-estul orașului și beneficiind de legături rutiere optime (E68 / DN7 / A1).

Demografie

Componența etnică a orașului Simeria

     Români (85%)

     Maghiari (1,55%)

     Alte etnii (1,08%)

     Necunoscută (12,36%)

Componența confesională a orașului Simeria

     Ortodocși (74,65%)

     Penticostali (5,55%)

     Romano-catolici (1,45%)

     Reformați (1,25%)

     Baptiști (1,22%)

     Alte religii (2,32%)

     Necunoscută (13,57%)

Conform recensământului efectuat în 2021, populația orașului Simeria se ridică la 11.268 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 12.556 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (85%), cu o minoritate de maghiari (1,55%), iar pentru 12,36% nu se cunoaște apartenența etnică. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (74,65%), cu minorități de penticostali (5,55%), romano-catolici (1,45%), reformați (1,25%) și baptiști (1,22%), iar pentru 13,57% nu se cunoaște apartenența confesională.

Populația în anul 1930

La recensământul din 1930 au fost înregistrați 3.897 locuitori, dintre care 1.705 ortodocși, 1.196 romano-catolici, 526 reformați, 230 greco-catolici, 116 luterani ș.a.

Simeria - evoluția demografică

Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia

Politică și administrație

Orașul Simeria este administrat de un primar și un consiliu local compus din 17 consilieri. Primarul, Emil-Ioan Rîsteiu[*]​, de la Partidul Național Liberal, este în funcție din 1 noiembrie 2024. Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:

	Partid	Consilieri	Componența Consiliului
	Partidul Național Liberal	8
	Partidul Social Democrat	5
	Alianța Dreapta Unită	2
	Alianța pentru Unirea Românilor	2

Istoric

În anii 1862-1869 s-a construit pe Valea Mureșului calea ferată Arad–Alba Iulia, prima cale ferată din Transilvania, cu ramificațiile Simeria-Petroșani și Simeria-Hunedoara. Amplasarea în zona de vărsare a Streiului în râul Mureș a atelierului pentru reparat locomotive și vagoane, precum și a unei gări de călători a dat naștere în acest loc Coloniei Simeria, unde locuiau muncitori români, germani, maghiari, slovaci, polonezi, italieni, sârbi și croați. În jurul coloniei s-a constituit localitatea Simeria, care, după 1885, capătă caracter permanent. În Belle Époque au fost construite la Simeria edificiile unor instituții importante pentru un nod de cale ferată: locuințe pentru funcționari, poșta, spitalul feroviar (sf. sec. XIX), școala elementară (1875), grădinița (1884). După Primul Război Mondial și unirea Transilvaniei cu România, în Simeria se edifică biserica ortodoxă, apar filiale ale băncilor, clădirile băii comunale, ale primăriei și este ridicat monumentul din centrul orașului, în cinstea eroilor localității. Odată cu sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, în Simeria se refac atelierele de locomotive și vagoane, se dezvoltă industria de prelucrare a marmurei, cea de pregătire a fierului vechi pentru oțelăriile Hunedoarei, se înființează o fabrică de industrializare a laptelui, se dezvoltă agricultura, pomicultura, creșterea animalelor.

În anul 1952 Simeria a fost declarată oraș, înglobând și localitățile limitrofe Simeria Veche, Cărpiniș, Sântandrei, Săulești, Uroi, Bârcea Mare.

Economie

Gara Simeria

Legată prin tradiție, economia orașului Simeria a depins cu ani în urmă de puternica dezvoltare a transportului feroviar în zonă. Reparațiile de vagoane, întreținerea utilajelor pentru calea ferată sau alte activități legate de aceasta, au constituit punctul forte al economiei orașului.

O alta forță industrială a fost Marmosim Simeria - o întreprindere ce exploata și prelucra marmură. Astăzi, datorită numeroaselor privatizări ce au avut loc după Revoluție, au apărut firme importante cu activități în diverse domenii, cele mai semnificative fiind:

• S.C. Marmosim S.A.
• S.C. REVA S.A.
• S.C. Marmo Granit Sim S.R.L.
• S.C. Aprotera S.A.
• S.C. Transforest International S.A Bârcea-Mare
• S.C. Maer Import-Export
• S.C. OMV S.A.

Toate aceste firme și multe altele sunt o bază solidă în economia și comerțul orașului Simeria, contribuind, totodată, la dezvoltarea acestuia.

Tradiții

O zonă bogată în tradiții și obiceiuri este și cea în care se află orașul Simeria. Satele din jur, deși aparțin, din punct de vedere organizatoric, de același nucleu -Simeria-, sunt foarte bine personalizate. Astfel portul popular, obiceiurile și tradițiile au particularitățile lor moștenite de secole, fiecare zonă devenind astfel o "bază de date" ca sursă vitală în orice societate: folclorul.

Ca ultim act important în segmentul cultural din Simeria este promovarea festivalului "Cântecele Streiului", susținut de asociația non-profit cu același nume, ce desfășoară o activitate culturală, civică și științifică, ce acceptă și promovează atât valorile și principiile naționale, cât și valorile și principiile europene în materie de interculturalitate.

Lăcașuri de cult

Biserica Înălțarea Domnului situată lângă DN 7

Orașul Simeria, la origini o modestă colonie muncitorească, numită, la începutul secolului trecut, „Piskitelep”, este păstrătorul a două biserici românești de zid. Cea de la șosea, cu hramul „Înălțarea Domnului”, este un edificiu de plan triconc, cu absidele poligonale cu trei laturi, prevăzut cu o turlă central maiestuoasă. De o parte și de cealaltă a intrării, precedată de un pridvor de zid deschis, se înalță două turnuri-clopotniță zvelte, cu terminații octogonale.

Lăcașul, acoperit în întregime cu tablă, a fost construit între anii 1926 și 1935, cu bani primiți de la „Casa Muncii Căilor Ferate Române”, prin strădaniile celui dintâi preot ortodox al localității, Adam Lula; târnosirea s-a făcut la 3 noiembrie 1935. Suprafața interioară a pereților a fost împodobită iconografic în 1933- 1934, de pictorii ieșeni Traian Cornescu și Constantin Bacalu. De la înființarea parohiei în 1920 și până la finalizarea lăcașului actual, slujbele s-au ținut într-o capelă modestă, improvizată într-o sală de clasă.

Cealaltă biserică, închinată praznicului „Adormirii Maicii Domnului”, este situată în cartierul Biscaria, vechi sat românesc, cunoscut în perioada medievală sub denumirea de Dedaci. Pereții din cărămidă ai edificiului înscriu planul dreptunghiular, cu absida pentagonală decroșată; pe latura sudică a altarului și-a făcut apariția un diaconicon. La elevația clopotniței patrulatere masive, ancadrată de două turnulețe identice ca formă, s-a folosit piatra; coiful octogonal al acesteia este învelit în tablă. Lăcașul, acoperit cu tablă, a fost ridicat între anii 1857 și 1860, prin osteneala preotului cărturar Nistor Socaciu.

Biserica reformată (str. 1 Decembrie 1918, nr.3

Pisania chirilică de deasupra intrării are următorul conținut: „Această Sfântă Beserică s-au zidit prin binecuvântarea Escelenței Sale, Arhiepiscopul Prea Sfințit Arhiereu Andreiu Baron de Șaguna, al Bisericii Greco-Răsăriteane, în aprilie 8, anul D[omnului] 1860. Nistor Socaci, paroh Biscaria.” Sfințirea lăcașului s-a făcut în 1862.

• Biserica greco-caolică de pe str. Atelierului cu hramul Sf. Vasile cel Mare.
• Biserica reformată construită în 1896.
• Biserica romano-catolică, cu hramul Sf. Ștefan Rege, construită în jur de 1886. În biserică se află mormântul episcopului catolic Ferenc Lönhart.

Atracții turistice

• Rezervația naturală Măgura Uroiului (10 ha).
• Rezervația Naturală "Arboretumul Simeria" (70 ha), un interesant parc dendrologic, pe locul 3 în Europa ca frumusețe și număr de specii de arbori și pe locul 11 în lume. Parcul a fost creat în anul 1700, în jurul „Castelului Gyulay” (mai târziu „Castelul Ocskay”). Arboretumul (Parcul Dendrologic Simeria) se află pe locul 3 în Europa și pe locul 11 în lume, conform Enciclopediei Britanice.

Personalități

• Gheorghe Bánffy al II-lea (1746 - 1822), guvernator al Marelui Principat al Transilvaniei;
• Octavian Muntean (1860 - 1923), deputat în Marea Adunare Națională de la Alba Iulia;
• Rudolf Eisenmenger (1902 - 1994), pictor;
• Sigismund Toduță (1908 - 1991), compozitor;
• Ferenc Ottrok (1911 - 1972), tenor;
• Mircia Muntean (n. 1963), politician.
• Ciprian Urican (n. 1967), antrenor de fotbal.

Bibliografie

• Florin Dobrei: Bisericile ortodoxe hunedorene, Editura Eftimie Murgu, Reșița, 2010.

Vezi și

• Piemontul Munților Metaliferi - Vințu (arie de protecție specială avifaunistică inclusă în rețeaua europeană Natura 2000 în România).

Legături externe

• Materiale media legate de Simeria la Wikimedia Commons
• Biserica Biscaria
• Biserica romano-catolică
• Biserica din Simeria Veche

Imagini

• 
  Simeria în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773
• 
  Simeria în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773
• 
  Râul Mureș la Simeria
• 
• 
  Marmosim Simeria
• 
  Biserica Înălțarea Domnului din Simeria și DN 7
• 
  Biserica romano-catolică Sf. Ștefan Rege (1886)
• 
  Castelul Bella Fay (monument istoric)
• 
  Lacul din parcul dendrologic Simeria
• 
  Biserica reformată (1889)
• 
  Biserica reformată (1889)
• 
  Fostul sediu al generalului Bem, sat aparținător Simeria Veche (monument istoric)
• 
  Măgura Uroiului
• 
  Biserica Adormirea Maicii Domnului din Uroi (1875)
• 
  Cărpiniș