Zam, Hunedoara
Zam | |
— sat și reședință de comună — | |
Biserica de lemn din Zam | |
Localizarea satului pe harta României | |
Localizarea satului pe harta județului Hunedoara | |
Coordonate: 46°0′0″N 22°27′0″E / 46.00000°N 22.45000°E | |
---|---|
Țară | România |
Județ | Hunedoara |
Comună | Zam |
SIRUTA | 92186 |
Populație (2021) | |
- Total | 593 locuitori |
Fus orar | EET (+2) |
- Ora de vară (DST) | EEST (+3) |
Cod poștal | 337550 |
Prefix telefonic | +40 x54 [1] |
Prezență online | |
GeoNames | |
Zam în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773 | |
Modifică date / text |
Zam este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Hunedoara, Transilvania, România.
Monumente istorice
[modificare | modificare sursă]- Castelul Nopcsa (proprietar actual: Spitalul de Psihiatrie Zam).
La înființare, castelul a fost proprietatea familiei Nopcsa.
Personalități
[modificare | modificare sursă]- László Paál (1846–1879), pictor maghiar
- Francisc Hossu Longin (1847 - 1935), deputat în Marea Adunare Națională de la Alba Iulia 1918
Lăcașuri de cult
[modificare | modificare sursă]Ctitorirea unei biserici trainice de zid a fost preconizată încă din perioada interbelică, dar, din pricina neînțelegerilor legate de poziționarea sa, fie în Zam-Sat, fie în Zam-Colonie, începerea lucrărilor s-a tot amânat; în 1948 noile autorități comuniste locale au dispus confiscarea cărămizii, folosită la ridicarea școlii din Pogănești, a căminului cultural din Gothatea și a unui arc de triumf în gara din Zam, închinat „serenissimului” Stalin (dărâmat în 1953). Ca atare, construcția a debutat abia în 1996, noul lăcaș de cult, închinat „Sfântului Vasile cel Mare”, fiind finalizat în 2003. Inițiatorul acestui demers a fost preotul Gavril Costan. Este un edificiu de plan triconc impunător, cu absidele pentagonale, supraînălțat printr-o turlă octogonală amplă; de aceeași formă sunt și terminațiile octogonale ale celor două turnuri-clopotniță zvelte din dreptul intrării apusene; alta se găsește pe latura sudică a naosului, ambele fiind protejate de intemperii prin pridvoare deschise de zid. Lăcașul este acoperit cu tablă; tâmpla a fost sculptată de profesorul Mircea Lac din Deva[2].
Imagini
[modificare | modificare sursă]-
Castelul Nopcsa (monument istoric)
-
Școala
-
Primăria
-
Monumentul Eroilor
-
Biserica romano-catolică
-
Biserica de lemn „Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul” (monument istoric)
Note
[modificare | modificare sursă]Legături externe
[modificare | modificare sursă]
|
|