Mercur (element)
| Mercur | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| Informații generale | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Nume, Simbol, Număr | Mercur, Hg, 80 | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| Serie chimică | metale | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| Grupă, Perioadă, Bloc | 16, 6, d | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| Densitate | 13545,9 kg/m³ | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| Culoare | argintiu | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| Proprietăți atomice | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| Masă atomică | 200,59 u | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| Rază atomică | 150 (171) pm | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| Rază de covalență | 132 pm | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| Rază van der Waals | 155 pm | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| Configurație electronică | [Xe] 4f145d106s2 | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| Proprietăți fizice | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| Fază ordinară | lichid | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| Punct de topire | −38,83 °C;234,32 K | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| Punct de fierbere | 356,73 °C;629,88 K | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| Energie de fuziune | 0,05868 kJ/mol | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| Energie de evaporare | 0,44936 kJ/mol | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| Volum molar | 14,09 · 10-6 m³/kmol | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| Forță magnetică | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| Informații diverse | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| Electronegativitate (Pauling) | 2,00 | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| Căldură specifică | 140 J/(kg·K) | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| Conductivitate electrică | 1,04 · 106 S/m | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| Conductivitate termică | 8,3 W/(m·K) | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| Primul potențial de ionizare | 1007,1 kJ/mol | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| Al 2-lea potențial de ionizare | 1810 kJ/mol | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| Al 3-lea potențial de ionizare | {{{potențial_de_ionizare_3}}} kJ/mol | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| Al 4-lea potențial de ionizare | {{{potențial_de_ionizare_4}}} kJ/mol | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| Al 5-lea potențial de ionizare | {{{potențial_de_ionizare_5}}} kJ/mol | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| Al 6-lea potențial de ionizare | {{{potențial_de_ionizare_6}}} kJ/mol | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| Al 7-lea potențial de ionizare | {{{potențial_de_ionizare_7}}} kJ/mol | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| Al 8-lea potențial de ionizare | {{{potențial_de_ionizare_8}}} kJ/mol | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| Al 9-lea potențial de ionizare | {{{potențial_de_ionizare_9}}} kJ/mol | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| Al 10-lea potențial de ionizare | {{{potențial_de_ionizare_10}}} kJ/mol | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| Cei mai stabili izotopi | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| Unitățile SI și condiții de temperatură și presiune normale dacă nu s-a specificat altfel. | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
modifică  |
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Mercurul, de asemenea numit argint viu sau hidrargir, este un element chimic cu simbolul Hg și număr atomic 80. Metal al blocului d, mercurul este unul din cele 6 elemente care sunt lichide la o presiune și temperatură apropiată de cea a camerei.[1] Celelalte metale sunt cesiul, franciul, galiul, rubidiul și nemetalul brom. Dintre acestea, bromul și mercurul sunt lichide la condiții standard de temperatură și presiune.
Mercurul este utilizat în termometre, barometre, manometre, tensiometre și alte aparate necesare științei, deși toxicitatea mercurului a dus la îndepărtarea termometrelor și tensiometrelor cu mercur în favoarea celor pe bază de alcool sau celor digitale. Are multe întrebuințări în cercetările științifice, dar și în restaurarea dentară ca material de amalgamare. Obținerea mercurului se face prin procesul de reducere al cinabrului.
Depozitarea mercurului se face prin obținerea unor forme insolubile, cum ar fi sulfura de mercur (compus inofensiv), însă e otrăvitor în forme solubile, cum ar fi clorura de metil.
Cuprins |
Istorie [modificare]
Mercurul a fost cunoscut de chinezi și indieni,[2] , fiind găsit și în mormintele egiptene ce datau din 1500 i.Hr.[3] Cuvântul indian pentru alchimie este Rasavātam care înseamnă „calea mercurului”. Prin 500 d.Hr. mercurul era utilizat ca material de amalgamare cu celelalte metale. Alchimiștii credeau că mercurul reprezintă materia originară a celorlalte metale. Se considera că obținerea diferitelor metale se face prin variația cantității și calității sulfului conținut de mercur. Cea mai pură formă a acestora era aurul, iar mercurul era folosit de alchimiști ca principal ajutor în convertirea celorlalte metale în aur.
Hg este simbolul chimic modern al mercurului. Provine din latinescul hydrargyrum, forma latinizată a termenului grec `Υδραργυρος (hydrargyros), care înseamnă „argint lichid”, din moment ce are un aspect lichid și argintiu. Elementul a fost numit după zeul roman Mercur, cunoscut pentru viteza acestuia; totodată semnul astrologic al planetei a devenit unul din simbolurile alchimie ale acestui metal. Mercurul este singurul metal al cărui nume este comun cu cel planetar-alchimic.
Chimie [modificare]
Izotopii [modificare]
Mercurul prezintă șapte izotopi stabili, cel mai abundent fiind Hg-202 (29,80%). Radioizotopii cei mai longevivi sunt 194Hg cu un timp de înjumătățire de 444 ani și 203Hg cu un timp de înjumătățire de 46.612 zile. Radioizotopii rămași au timpul de înjumătățire mai mic de o zi.
Reactivitate și compuși [modificare]
- Vezi și: Categorie:Compuși mercurici
Mercurul se dizolvă pentru a forma amalgame cu aur, zinc și multe alte metale. Deoarece fierul este o excepție de la această regulă, recipientele de fier au fost folosite în comerțul cu mercur. Încălzirea mercurului conduce la formarea oxidului de mercur, care poate fi descompus la temperaturi mult mai înalte.
Poziția sa în seria reactivității metalelor face mercurul un metal care nu reacționează cu acizii obișnuiți precum acid sulfuric diluat, deși acizii oxigenați precum apa regală (acid sulfuric + acid azotic) pot să dizolve mercurul în scopul obținerii sulfaților, azotaților și clorurilor. La fel ca și argintul, poate reacționa cu acidul sulfhidric atmosferic. Mercurul reacționează și cu formele solide ale sulfului, folosite în absorbirea vaporilor de mercur.
Cele mai importante săruri de mercur sunt următoarele:
- Cloru de mercur(I) (calomel), folosit încă în medicină, în filtre acusto-optice și în electrochimie;
- Clorura de mercur (II), substanță foarte corozivă, ce poate sublima; este o otravă puternică
- Fulminat de mercur, utilizat în detonarea explozivelor;
- Oxid de mercur (II), principalul oxid de mercur;
- Sulfura de mercur (găsit în cinabru, folosit în medicina orientală sau vermilion care este un pigment de înaltă calitate);
- Selenat de mercur (II), semiconductor;
- Telurit de mercur (II), semiconductor.
Testele efectuate în laboratoare au indicat că un schimb electronic cauzează gazele nobile să reacționeze cu vaporii mercuroși. Acești compuși sunt stabili datorită forțelor van der Waals și rezultă în Hg·Ne, Hg·Ar, Hg·Kr și Hg·Xe (vezi exciplex). Compușii organici ai mercurului sunt de asemenea importanți. Metilmercurul este un compus periculos care este găsit ca un agent poluant în ape.
Descoperirea fluorurii de mercur (IV) (HgF4) a fost anuntață în septembrie 2007.[4]
Apariție [modificare]
Mercurul este un element extrem de rar în scoarța pământului, crusta având o medie a abundenței masice de numai 0,08 părți per milion. Cu toate acestea, pentru că nu are un amestec geochimic cu acele elemente care constituie majoritatea masică a crustei, minereurile de mercur pot fi extrem de concentrate. Cele mai bogate minereuri conțin mercur până la 2,5%.
Este întâlnit fie ca metal nativ (rar) sau în cinabru, corderoit, livingstonit și alte minerale, cinabrul (HgS) fiind minereul cel mai comun. Minereurile de mercur apar de obicei în centuri orogenice unde rocile cu densitate mare sunt forțate spre crusta terestră, fiind de obicei în apropierea izvoarelor fierbinți sau a altor regiuni vulcanice.
Mercurul este extras prin încălzirea cinabrului prin intermediul unui curent de aer și condensarea vaporilor. Ecuația chimică este HgS + O2 → Hg + SO2
În 2005, China a fost liderul producătorilor mercurului cu aproape ⅔ din schimbul global urmat de Kyrgyzstan. Câteva țări sunt considerate să aibă producții neînregistrate de mercur din procesul de electroextracție al cuprului.
Aplicații [modificare]
Mercurul este întrebuințat în unele celule de electroliză drept catod de mercur, la extragerea aurului și argintului, în diferite instrumente și aparate de precizie ca: termometre, barometre, manometre, densiometre, pompe de vid înaintat, etc., la prepararea unor alifii medicinale, la prepararea fulminatului de mercur, a cinabrului, în lămpile redresoare de curent alternativ, în lămpile pentru raze ultraviolete, la prepararea de amalgame.
Siguranță [modificare]
În natură, mercurul se găsește sub formă de lichid și este un element toxic. Cel mai recomandat este evitarea atingerii mercurului.
Poluare [modificare]
Părerile legate de riscurile provocate de spargerea unui bec CFL sunt împărțite. Un lucru este cert - anumite riscuri există din cauza conținutului mic de mercur. Ne putem proteja de acest risc - și ar fi bine să știm cum să o facem, având în vedere faptul că acest tip de becuri va deveni probabil singurul de pe piață în câțiva ani.
Pe cât de eficient este în crearea luminii albe, mercurul – numit și argintul viu – este de asemenea foarte toxic. Este în special dăunator pentru creier, la copii și la fetuși. De aceea autoritățile din S.U.A. l-au restricționat sau l-au interzis în compoziția produselor, cum sunt termometrele, motoarele sau comutatoarele cu termostat de la centralele termice (Un singur termostat, atât de comun în multe locuințe, poate să conțină 3 grame de mercur, sau comparabil cu cel conținut în 600 de becuri fluorescente).
Vezi și [modificare]
Note [modificare]
- ^ Fred Senese. „Why is mercury a liquid at STP?”. General Chemistry Online at Frostburg State University. http://antoine.frostburg.edu/chem/senese/101/inorganic/faq/why-is-mercury-liquid.shtml. Accesat la 10 mai 2007.
- ^ „Mercury — Element of the ancients”. Center for Environmental Health Sciences, Dartmouth College. http://www.dartmouth.edu/~toxmetal/TXSHhg.shtml. Accesat la 27 martie 2008.
- ^ „Mercury and the environment — Basic facts”. Environment Canada, Federal Government of Canada. 2004. http://www.ec.gc.ca/MERCURY/EN/bf.cfm. Accesat la 27 martie 2008.
- ^ Wang, X.; Andrews, L.; Riedel, S.; Kaupp, M. (2007). „Mercury Is a Transition Metal: The First Experimental Evidence for HgF4”. Angewandte Chemie International Edition (Weinheim: WILEY-VCH Verlag GmbH & Co. KGaA) 46 (44): 8371–8375. doi:. http://www3.interscience.wiley.com/journal/116323937/abstract?CRETRY=1&SRETRY=0.
Legături externe [modificare]
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||
