Salivă

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Salivă umană pe un trotuar public.

Saliva, popular și scuipat sau bale, este substanța fluidă, produsă de către glandele salivare în cavitatea bucală a mamiferelor. Se estimează că organismul uman produce între 1 și 1,5 litri de salivă pe zi, iar într-o viață 34.000 de litri. Cantitatea de salivă produsă într-o zi descrește odată cu înaintarea în vârstă și de asemenea după administrarea unor tratamente medicamentoase. Producția de salivă este relaționată cu ritmul circadian, astfel că în timpul nopții se produce o cantitate mică de salivă și de asemenea componența salivă diferă în funcție de stimuli. La vederea sau mirosirea hranei pH-ul salivei crește.

Compoziție[modificare | modificare sursă]

Conține 99 % apă, precum și microelemente, săruri dizolvate, enzime, proteine, aminoacizi, vitamine, mucus, precum și alte substanțe.

Compozitia chimica a salivei variaza cu natura stimulilor secretori: originea salivei si fluxul de secretie. 1000 ml de saliva mixta nestimulata contine 994 grame de H2O, 1 g de substante solide suspendate(celule epiteliale exfoliate, leucocite dezintegrate, microorganismeorale),5 g de substante dizolvate (2 g substante anorganice si substante organice).

Constituienti anorganici ai salivei: K+ = 31-131mg/100; Na+ =30-151mg/100; Ca2+ = 4,5-15mg/100; Mg2+ = 0,3-1mg/100; P total = 12-26mg/100. Dupa cum observam,ionii de K+,P+ se gasesc in cantitate mai mare in saliva decat in serul sanguin. Concentratia de Ca este intermediara celei din sangele arterial si venos, iar Na+ se afla in concentratie mai mica.

Constituientii anorganici ai salivei, pot influienta indirect flora microbiana orala prin, presiunea osmotica, rolul cativ sau inhibitor al unor enzime si valoarea potentiaului redox. In saliva mai pot aparea urmatorii compusi organici straini: saruri de mercur si plumb, iod radioactiv, etc.

Compusii anorganici ai salivei se remarca,prin existenta posibilitatii combinarii unor ioni cu formare de compusi insolubili PO3 si CO3Ca, care se depun ca tartru pe dinti sau sub forma de calculi in glandele salivare. Constituienti organici ai salivei sunt: proteine, glucide, mucine, enzime, colesterol, vitamine, aminoacizi, hormoni. O parte din constituientii organici provin din alimente iar altii rezulta in urma metabolismului din cavitatea bucala precum si a florei microbiene orale.

Unii constituienti organici sunt tranzitorii, iar altii raman in saliva un timp suficient de mult, incat sa influienteze flora microbiana orala (amino-acizii, glucidele si vitaminele servesc pentru nutritia florei microbiene).

Funcții[modificare | modificare sursă]

Funcțiile salivei sunt:

  • digestivă, saliva este esentială in formarea bolului alimentar; de asemenea prin efectul enzimelor pe care le conține
  • menține pH-ul la 6,5 (sau 7,0/7,1?): neutralizează mediul acid după mese sau mediul bazic care ar putea produce depunerea de săruri pe smalțul dinților
  • protejează smalțul dinților, prin lubrifiere și pentru că regularizează pH-ul
  • menține echilibrul hidric
  • reparatoare prin mineralizare
  • lubrificantă, ușurează mișcările gurii (vorbire etc)

Secreție[modificare | modificare sursă]

Este secretata de glandele salivare parotide sublinguale si submaxilare.

Vezi și[modificare | modificare sursă]


Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Salivă