Aluminiu

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Salt la: Navigare, căutare
Aluminiu
{{{float_caption}}}
Harta Stat
Nume, Simbol, Număr atomic
Al, 13
Serie chimică
Grupa, Perioada, Bloc
Densitate
2,698 g/cm3
Duritate {{{Duritate}}}
Aspect {{{Aspect}}}
Masa atomică
26.98 g/mol
Masa molară {{{Masa molară}}}
Rază atomică
Configuraţie electronică
Număr de oxidare
Electronegativitate electronegativ 1,9
Structură cristalină
Stare de agregare metal, solid, alb
Punct de topire
660 °C
Punct de fierbere
2519 °C
Punct critic
Energie de combinare
Energie de vaporizare
Capacitate calorică
Presiune vapori
Viteza sunetului
Conductibilitate termică
Rezistivitate electrică
Potenţial de ionizare
Alte proprietăţi {{{Alte proprietăţi}}}
{{{tabel}}}
format
Modelul atomic

Aluminiul este un element chimic din grupa a III-a a tabelului periodic al elementelor.


Cuprins

[modifică] Caracteristici

[modifică] Istoric

Aluminiul a fost descoperit de către Friedrich Wöhler în anul 1827. Originea denumirii provine din latină.

[modifică] Răspândire

Cel mai răspândit metal din natură. Nu se află în stare liberă, deoarece este reactiv, fiind găsit în minereurile de bauxită, silicaţi sau oxizii săi: corindon(incolor), safir, rubin, smarald, şmirghel.

[modifică] Compuşii aluminiului

Cu oxigenul formează oxizi (Al2O3), cu sulful - sulfuri (Al2S3), cu clorul - cloruri (AlCl3).

[modifică] Fabricare

Producţia mondială de aluminiu

[modifică] Utilizare

Este foarte folosit în industrie datorită rezistenţei sale la oxidare, proprietăţilor mecanice bune şi densităţii sale mici. Aluminiul este folosit în industria aerospaţială, în construcţii, acolo unde este necesar un material uşor şi rezistent. Datorită proprietăţilor electrice bune, aluminiul este folosit şi ca material conductori.

Commons
Wikimedia Commons conţine materiale multimedia legate de Aluminiu

[modifică] Vezi şi

[modifică] Legături externe

Unelte personale