Ciment

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Un muncitor afişat în două ipostaze-în prima el toarnă într-o găleată ciment şi apă, iar în a doua le amestecă pentru a face mortar

Cimentul este un material de construcție în formă de pulbere fină, obținut prin prelucrarea materiei prime și care, în contact cu apa, face priză și se întărește. Dupa intarire, isi mentine rezistenta si stabilitatea, chiar si sub apa.

Cimentul este folosit în principal pentru producerea de mortar și beton.

Istoric[modificare | modificare sursă]

Prima formă de ciment a fost descoperită de către romani. Acestia înlocuind calcarul cu marne și marnocalcare în cuptoarele de obținere a varului și crescând temperatura de ardere, au obținut un material care, fin măcinat și amestecat cu cenușă vulcanică, este considerat primul ciment din istorie („caementum”). Amestecul s-a numit și ciment puzzolanic după numele localității Pouzzolli de lângă Vezuviu, de unde s-a exploatat prima dată cenușa vulcanică.

Fabricare[modificare | modificare sursă]

Producția cimentului începe în cariera de calcar, cu excavarea pietrei de calcar și a argilei. Apoi, acestea sunt sfârâmate în bucăți de mărimea unei monede. Aceste materii prime, împreună cu un material care are aport de fier, sunt omogenizate într-o pudră, numită ”faină brută”. Făina brută este încălzită la o temperatură de 1.450 ˚C. Temperatura înaltă transformă făina într-un material nou, numit clincher.

Clincherul este răcit brusc, fiind apoi măcinat împreună cu gipsul într-o pulbere fină. Acesta este cimentul Portland. Pentru obținerea diferitelor tipuri de ciment se adaugă zgură si/sau cenușă de termocentrală (material ce rezultă din arderea cărbunelui sau a altor materiale de proveniență minerală).

Utilizare[modificare | modificare sursă]

Prin amestecul cimentului cu nisip, pietriș, alți aditivi și apă obținem beton – cel mai folosit material de construcții din lume.[1]

Riscuri principale pentru sănătate[modificare | modificare sursă]

  • Iritația pielii produsă de cimentul proaspăt, putând conduce la arsuri, la deshidratarea pielii și la apariția crăpăturilor la nivelul epidermei;
  • Eczema de contact, determinată de prezența cromului hexavalent (crom VI) și a cobaltului în cimenturi;
  • Iritații oculare în caz de stropire cu ciment în ochi;
  • Rinite provocate de inhalarea cimentului uscat.

În România[modificare | modificare sursă]

În anul 2014, piața locală a cimentului era evaluată la circa 500-600 de milioane de euro.[2]

În anul 2012, producătorii de ciment din România dispuneau de o capacitate totală de producție de circa 16 milioane tone, însă lucrau la mai puțin de jumătate din această capacitate.[3] În anul 2011, producția locală s-a ridicat la 7,6 milioane tone.[3] În anul 2010, piața cimentului a fost evaluată la 500 de milioane de euro.[4] În anul 2009, consumul de ciment a depășit cu puțin 8 milioane de tone, din care 7,8 milioane tone au fost produse pe piața locală, restul de 270.000 de tone fiind din import.[5][6] În anul 2008, producția de ciment a fost de 10,7 milioane tone.[5] În anul 2007, producția de ciment a fost de 10 milioane de tone, iar consumul a fost de 464 kilograme pe cap de locuitor, față de 280 kg ciment pe cap de locuitor în 2005.[7]

În anul 2005, piața de ciment era evaluată la 300 milioane euro,[8] reprezentând 5-6% din totalul pieței de construcții.[9] În anul 2004, prețul mediu pe tona de ciment la intern era de circa 50 - 52 euro, fiind la un nivel stabil în ultimii ani.[8]

În anul 2013, piața de ciment era sectorul economic cu cel mai redus grad de concurență, producția fiind dominată de trei mari companii: francezii de la Lafarge, nemții de la HeidelbergCement și elvețienii de la Holcim.[10] În anul 2004, menținerea unor prețuri ridicate la ciment de către cei trei mari jucători i-a determinat pe unii constructori să cumpere ciment mai ieftin din import, astfel că importurile de ciment, în special cele din Ucraina, au avut o ascensiune puternică pe piața romanească de profil.[11]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ AS Trans-Cimentul
  2. ^ Piața cimentului va crește cu cel mult 1-2% în 2014, 24 iulie 2014, Andreea Neferu, Ziarul financiar, accesat la 22 noiembrie 2014
  3. ^ a b Paradox imobiliar: Piața rezidențială scade, materialele de construcții se scumpesc, 12 septembrie 2012, Alexandru Urzică, Capital, accesat la 22 noiembrie 2014
  4. ^ Cimentul rămâne o piață de 500 mil. euro, 30 iunie 2011, Ziarul financiar, accesat la 22 noiembrie 2014
  5. ^ a b Angajati-va in ciment! Salariul minim porneste de la 1.500 de lei, 5 martie 2010, wall-street.ro, accesat la 22 noiembrie 2014
  6. ^ CIROM: Consumul de ciment a scăzut cu 30% anul trecut, 4 martie 2010, Ioan Dornescu, Mediafax, accesat la 22 noiembrie 2014
  7. ^ Vanzarile de ciment din Romania au crescut cu 18%, in primul trimestru al anului 2008, 16 mai 2008, Business.ROL.ro, accesat la 22 noiembrie 2014
  8. ^ a b Piata cimentului si-a revenit in a doua jumatate a anului, 7 decembrie 2005, Catalin Lupoaie, Ziarul financiar, accesat la 22 noiembrie 2014
  9. ^ Piata materialelor, 5 miliarde de euro, 26 mai 2005, wall-street.ro, accesat la 22 noiembrie 2014
  10. ^ Controlată de doar trei jucători, piața cimentului este cea mai puțin concurențială, 8 noiembrie 2013, Andrei Cîrchelan, Andreea Neferu, Ziarul financiar, accesat la 22 noiembrie 2014
  11. ^ Importurile de ciment din Ucraina au invadat piata, 8 octombrie 2004, Adrian Mirsanu, Ziarul financiar, accesat la 22 noiembrie 2014

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Aitcin, Pierre-Claude (2000). „Cements of yesterday and today: Concrete of tomorrow”. Cement and Concrete Research 30 (9): 1349–1359. doi:10.1016/S0008-8846(00)00365-3. 
  • van Oss, Hendrik G. (2002). „Cement Manufacture and the Environment, Part I: Chemistry and Technology”. Journal of Industrial Ecology 6 (1): 89–105. doi:10.1162/108819802320971650. 
  • van Oss, Hendrik G. (2003). „Cement Manufacture and the Environment, Part II: Environmental Challenges and Opportunities”. Journal of Industrial Ecology 7 (1): 93–126. doi:10.1162/108819803766729212. 
  • Friedrich W. Locher: Cement : Principles of production and use, Düsseldorf, Germany: Verlag Bau + Technik GmbH, 2006, ISBN 3-7640-0420-7
  • Javed I. Bhatty, F. MacGregor Miller, Steven H. Kosmatka; editors: Innovations in Portland Cement Manufacturing, SP400, Portland Cement Association, Skokie, Illinois, USA, 2004, ISBN 0-89312-234-3
  • "Cement Industry Is at Center of Climate Change Debate" article by Elizabeth Rosenthal in the New York Times 26 October 2007
  • Neville, A.M. (1996). Properties of concrete. Fourth and final edition standards. Pearson, Prentice Hall. ISBN 0-582-23070-5. OCLC 33837400 
  • Taylor, H.F.W. (1990). Cement Chemistry. Academic Press. p. 475. ISBN 0-12-683900-X 
  • Ulm, Franz-Josef (2009). „A realistic molecular model of cement hydrates”. Proceedings of the National Academy of Sciences 106 (38): 16102–16107. doi:10.1073/pnas.0902180106. 

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Ciment