Beriliu

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Beriliu
LitiuBeriliuBor
  Hexagonal.svg

4
Be
 
               
               
                                   
                                   
                                                               
                                                               
Be
Mg
Tabelul completTabelul extins
Informații generale
Nume, Simbol, Număr Beriliu, Be, 4
Serie chimică metale alcalino-pământoase
Grupă, Perioadă, Bloc 2, 2, s
Densitate 1848 kg/m³
Culoare alb-gri metalic
Număr CAS 7440-41-7
Număr EINECS 231-150-7
Proprietăți atomice
Masă atomică 9,01218 u
Rază atomică 112 pm
Rază de covalență 90 pm
Rază van der Waals  ?
Configurație electronică [He]2s2
Electroni pe nivelul de energie 2, 2
Număr de oxidare 2
Oxid amfoter
Structură cristalină hexagonală
Proprietăți fizice
Fază ordinară solid
Punct de topire 1287°C; 1560.15 K
Punct de fierbere 2 469°C; 2742.15 K
Energie de fuziune 12,20 kJ/mol
Energie de evaporare 297,40 kJ/mol
Temperatură critică  K
Presiune critică  Pa
Volum molar 4,85×10-6 m³/kmol
Presiune de vapori  ?
Viteza sunetului 13.000 m/s la 20 °C
Informații diverse
Electronegativitate (Pauling) 1,57
Căldură specifică 1825 J/(kg·K)
Conductivitate electrică 31,3×106 S/m
Conductivitate termică 201 W/(m·K)
Primul potențial de ionizare 899,5 kJ/mol
Al 2-lea potențial de ionizare 1757,1 kJ/mol
Al 3-lea potențial de ionizare 14.848,7 kJ/mol
Al 4-lea potențial de ionizare {{{potențial_de_ionizare_4}}} kJ/mol
Al 5-lea potențial de ionizare {{{potențial_de_ionizare_5}}} kJ/mol
Al 6-lea potențial de ionizare {{{potențial_de_ionizare_6}}} kJ/mol
Al 7-lea potențial de ionizare {{{potențial_de_ionizare_7}}} kJ/mol
Al 8-lea potențial de ionizare {{{potențial_de_ionizare_8}}} kJ/mol
Al 9-lea potențial de ionizare {{{potențial_de_ionizare_9}}} kJ/mol
Al 10-lea potențial de ionizare {{{potențial_de_ionizare_10}}} kJ/mol
Cei mai stabili izotopi
Simbol AN T1/2 MD Ed PD
MeV
7Be sintetic 53,12 zile ε 0,862 7Li
8Be sintetic 6,7×10-17 s 2 (α) 0,046 2 (4He)
9Be 100% stabil cu 5 neutroni
10Be sintetic 1,51 milioane
de ani
β- 0,556 10B
Precauții
NFPA 704
Unitățile SI și condiții de temperatură și presiune normale dacă nu s-a specificat altfel.
Structura atomică
a beriliului

Beriliul este un element chimic, notat cu simbolul Be si numarul atomic 4.

Beriliu

Cuprins

[modificare] Descoperire

Mineralele de beriliu si smarald sunt cunoscute de catre egipteni, evrei si romani; scriitorul roman Pliniu le-a considerat ca fiind forme ale aceluiasi mineral. El sustinea ca beriliul era prelucrat la minele de langa Marea Rosie, iar smaraldul era importat din India. De asemenea prelucrarea beriliului avea loc si in desertul Nubiei in vremea Cleopatrei. Imparatul roman Nero folosea un smarald mare pentru a putea observa mai bine luptele gladiatorilor din arena[1].

Faptul ca aceste minerale ar putea contine un element chimic necunoscut a fost ceea ce l-a determinat pe mineralogul francez Abbe Rene-Just Hauy si pe compatriotul sau Nicholas Louis Vauquelin sa-l ajute sa le analizeze. Au facut acest lucru, iar pe 15 februarie 1798 si-a prezentat rezultatele la Academia Franceza, anuntand faptul ca mineralele contineau un nou element chimic, cu toate ca nu a reusit sa-l separe de oxidul sau. Metalul a fost izolat in 1828 de catre Friedrich Woller la Berlin, Germania si independent de Antoine-Alexandere-Brutus Bussy la Paris, Franta, ambii realizand extractia din clorura de beriliu in reactie cu potasiul[2].

[modificare] Proprietăți

  • Nume: Beriliu
  • Simbol: Be
  • Numar atomic: 4
  • Masa atomică: 9.012182 uam
  • Punctul de topire: 1287.0 °C (1560.15 °K, 2348.6 °F)
  • Punctul de fierbere: 2469.0 °C (2742.15 °K, 4476.2 °F)
  • Numărul de protoni/electroni: 4
  • Numărul de neutroni: 5
  • Clasificare: Alcalin pământos
  • Structura cristalina: Hexagonală
  • Densitatea la 293 K: 1.8477 g/cm3
  • Culoare: gri
  • Structura atomică:
  • Numărul de straturi: 2
  • Primul strat: 2
  • Al doilea strat: 2

[modificare] Izotopi

Izotop Perioada de înjumătățire

  • Be-7 53,3 zile
  • Be-9 Stabil
  • Be-10 2600000.0 ani

[modificare] Amănunte

  • Anul descoperirii: 1798
  • A fost descoperit de: Fredrich Wohler
  • Originea numelui: De la mineralul beril
  • Se folosește pentru: navete spațiale, proiectile, avioane
  • Se obține din: beril

[modificare] Etimologie

Timp de 160 ani, Be a fost cunoscut ca si "glucinum" or "glucinium" (cu simbolul chimic "Gl",[30]), numele provine din greaca ,dulce: γλυκυς, datorita gustului sarii de Be. Latina Beryllus; Franceza Béry; Greek βήρυλλος, bērullos, beryl.

[modificare] Note

  1. ^ Nature's building blocks: an A-Z guide to the elements By John Emsley, pagina 57
  2. ^ Nature's building blocks: an A-Z guide to the elements By John Emsley, pagina 58

[modificare] Bibliografie

[modificare] Legături externe


Unelte personale
Spații de nume

Variante
Vizualizări
Acțiuni
Navigare
Participare
Tipărire/exportare
Trusa de unelte
În alte limbi