Trinitrotoluen
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
| Structură | |
|---|---|
 |
|
| Caractere generale | |
| Nume | Trinitrotoluen |
| alte denumiri | 1-Metil-2,4,6-Trinitrobenzen, TNT, Trotil, AN, Tol, Tolite, Tritol, Trisol, Tutol, Trinitrotoluen |
| formula chimică | C7H5N3O6 |
| nr. CAS | 118-96-7 |
| aspect | Cristale aciculare de culoare galben deschisă |
| Proprietăți | |
| masa molară | 227,13 g·mol−1 |
| stare de agregare | solid |
| densitate | 1,65 g·cm−3 |
| punct de topire | 80,35 °C |
| punct de fierbere | 300 °C |
| solubilitate | bună în eter, acetonă, benzen, piridină, slabă în apă |
   Explosiv - Toxic - Dăunător mediului |
|
| R- și S-text | R: 2-23/24/25-33-51/53 S: (1/2-)35-45-61 |
| MAK | 0,1 mg·m−3 |
| Dacă nu sunt alte indicații atunci se ține cont de prevederile Standard. |
|
Trinitrotoluenul (abreviat TNT) este un compus chimic folosit frecvent ca exploziv. Este fabricat prin nitrarea totală a toluenului și are formula C6H2(NO2)3CH3. Denumirea sa științifică corectă este 2,4,6-trinitrotoluen. În practica mai este cunoscut și sub numele de trotil. Spre deosebire de nitroglicerină, trinitrotoluenul rafinat este destul de stabil și nu explodează la șocuri ușoare. Pentru a fi folosit ca explozibil este nevoie de un detonator.
Când este aprins arde, fară explozie. Nu atacă recipientele metalice de transport, fiind neutru.
Având acest avantaj al stabilitații, trinitrotoluenul este unul dintre cei mai folosiți explozibili atât in sfera civilă cât și în cea militară.
