Paladiu
| Paladiu | ||
 Tabelul periodic |
||
| Proprietăți generale | ||
| Nume, Simbol, Număr atomic | Palladium, Pd, 46 | |
| Serie chimică | forma de trecere spre metale | |
| Grupa, Perioada, Bloc | 10, 5, d | |
| Aspect | argintiu metalic | |
| Nr-CAS | 7440-05-3 | |
| Cantitatea din scoarță | 0,011 ppm | |
| ' | ||
| ' | ||
| Proprietăți atomice | ||
| Masa atomică | 106,42 u | |
| Raza covalentă | 131 pm | |
| Raza Van der Waals | 163 pm | |
| Configurație electronică | 4d105s | |
| Distribuția electronică | 2, 8, 18, 18, 0 | |
| Potențial de ionizare | 804,4 kJ/mol | |
| {{{punct-15a}}} | {{{descrie15a}}} | |
| {{{punct-15b}}} | {{{descrie15b}}} | |
| {{{punct-15c}}} | {{{descrie15c}}} | |
| grupa 2 | 1870 kJ/mol | |
| {{{punct-15e}}} | {{{descrie15e}}} | |
| grupa 3 | 3177 kJ/mol | |
| Proprietăți fizice | ||
| Stare de agregare | solid | |
| Structura cristalină | cubică | |
| Densitate | 12,023 g/cm3 | |
| Magnetism | ||
| Punct de topire | 1828,05 K (1554,90 °C) | |
| Punct de fierbere | 3236 K (2963 °C) | |
| Volum molar | 8,56 · 10-6 m3/mol | |
| Energie de vaporizare | 357 kJ/mol | |
| Presiunea vaporilor | 1,33 Pa bei 1825 K | |
| căldura spcifică | 244 J/(kg · K) | |
| ' | ||
| Viteza sunetului | 3070 m/s bei 293,15 K | |
| Conductibilitatea electrică | 9,5 · 106 A/(V · m) | |
| Conductibilitatea termică | 71,8 W/(m · K) | |
| Capacitate calorică specifică | ||
| Proprietăți chimice | ||
| Număr de oxidare (Oxid) | 0, +2, +4 | |
| Echilibru acido-bazic | PdO usor alcalin | |
| Energie de combinare | 0,915 V (Pd2+ + 2e- → Pd) | |
| Electronegativitate | 2,20 (Pauling-Skala) | |
| ' | ||
| {{{punct-30a}}} | {{{descrie30a}}} | |
| {{{punct-30b}}} | {{{descrie30b}}} | |
| {{{punct-30c}}} | {{{descrie30c}}} | |
| {{{punct-30d}}} | {{{descrie30d}}} | |
| {{{punct-30e}}} | {{{descrie30e}}} | |
modifică  |
||
Paladiul este un element chimic cu simbolul Pd și cu numărul atomic 46. Paladiul este un metal rar, strălucitor, de culoare alb-argintiu, descoperit în 1803 de William Hyde Wollaston. Elementul este numit după asteroidul Pallas, care a fost dnumit după epitetul zeiței grecești Atena, obținut de aceasta când l-a omorât pe Pallas.
Paladiul, împreună cu platina, rodiul, ruteniul, iridiul și osmiul formează un grup de elemente cunoscut ca și grupa platinei(PGM-uri). Metalele din grupa platinei au proprietăți chimice asemănătoare, dar paladiul are cel mai scăzut punct e topire și este cel mai puțin dens metal al grupei.
Cuprins |
Istorie [modificare]
Paladiul a fost descoperit de William Hyde Wollaston în 1803.[1][2] Acest element a fost numit de el în 1804 după asteroidul Pallas, descoperit cu 2 ani înainte. Wollaston a găsit paladiu amestecat cu platină într-un minereu din America de Sud prin dizolvarea minereului în apă, neutralizând soluția cu hidroxid de sodiu, și precipitând platina ca cloroplatinat de amoniu cu clorură de amoniu. a adăugat cianură de mercur pentru a forma cianura de paladiu, pe care a încălzit-o pentru a extrge platina.
În 2010, cercetători japonezi de la Universitatea Kyoto au creat pentru prima dată, cu ajutorul nanotehnologiei, un aliaj artificial similar cu paladiul.[3]Deoarece elementele rodiu și argint nu pot fi amestecate de obicei, nici măcar prin topire la temperaturi foarte ridicate (ele comportându-se oarecum ca apa față de ulei), cercetătorii au folosit o soluție din cantități egale de rodiu și argint, au vaporizat-o, și au amestecat puțin câte puțin alcool fierbinte, obținând particule cu diametrul de ca. 10 nanometri, atomii celor două metale fiind amestecați în mod egal. Aliajul are aceleași proprietăți ca și paladiul.
Compuși [modificare]
Paladiul există în stările de oxidare 0, +2, +4; starea +4 de oxidare este comparativ de rară. Un exemplu major de paladiu(IV) este hexacloropaladiul(IV).
Paladiul reacționează cu clorul pentru a da clorura de paladiu(II); se dizolvă în acid azotic și precipită acetatul de paladiu(II) în surplusul de acid nitric. Acești 2 compuși și bromura de paladiu(II) sunt reactivi și semi-prețioși, făcându-i puncte de început convenabili pentru chimia paladiului. Toți 3 compușii nu sunt monomerici; clorura și bromura trebuie să fie des refluxate în acetonitrit pentru a obține acetonitrit mai reactiv si monomeri mai complecși, ca de exemplu: [4][5]
PdX2 + 2 MeCN → PdX2(MeCN)2 (X = Cl, Br)
Clorura de paladiu(II) este materialul de bază pentru mulți alți catalizatori ai paladiului. Este folosit în prepararea catalizatorilor paladiului eterogeni: paladiu pe sulfatul de bariu, paladiu pe carbon și clorura de paladiu pe carbon.[6] Reacționează cu trifenilfosfina în diferiți solvenți pentru a obține dicloratul de bi(trifenilfosfina) de paladiu(II), un catalizator util.[7] Când se dorește, catalizatorul poate fi format in situ.
PdCl2 + 2PPh3 → PdCl2(PPh3)2
Referințe [modificare]
- ^ W. P. Griffith (2003). „Rhodium and Palladium - Events Surrounding Its Discovery”. Platinum Metals Review 47 (4): 175–183. http://www.platinummetalsreview.com/dynamic/article/view/47-4-175-183.
- ^ Wollaston, W. H. (1804). „On a New Metal, Found in Crude Platina”. Philosophical Transactions of the Royal Society of London 94: 419–430. doi:.
- ^ http://www.yomiuri.co.jp/dy/features/science/T101230003933.htm
- ^ Anderson, Gordon K.; Lin, Minren; Sen, Ayusman; Gretz, Efi (1990). „Bis(Benzonitrile)Dichloro Complexes of Palladium and Platinum”. Inorganic Syntheses. Inorganic Syntheses 28: 60–63. doi:. ISBN 9780470132593.
- ^ O. A. Zalevskaya, E. G. Vorob’eva1, I. A. Dvornikova and A. V. Kuchin (2008). „Palladium complexes based on optically active terpene derivatives of ethylenediamine”. Russian Journal of Coordination Chemistry 34 (11): 855–857. doi:.
- ^ Ralph Mozingo (1955), „Palladium Catalysts”, Org. Synth., http://www.orgsyn.org/orgsyn/orgsyn/prepContent.asp?prep=cv3p0685; Coll. Vol. 3: 685
- ^ Norio Miyaura and Akira Suzuki (1993), „Palladium-catalyzed reaction of 1-alkenylboronates with vinylic halides: (1Z,3E)-1-Phenyl-1,3-octadiene”, Org. Synth., http://www.orgsyn.org/orgsyn/orgsyn/prepContent.asp?prep=cv8p0532; Coll. Vol. 8: 532
Legături externe [modificare]
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||
