Erbiu

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare


Erbiu
{{{float_caption}}}
Harta Stat
Nume, Simbol, Număr atomic
Er, 68
Serie chimică
Grupa, Perioada, Bloc
Densitate
9,05 g/cm3
Duritate {{{Duritate}}}
Aspect {{{Aspect}}}
Masa atomică
167,26 g/mol
Masa molară {{{Masa molară}}}
Rază atomică
Configurație electronică
Număr de oxidare
Electronegativitate
Structură cristalină
Stare de agregare
Punct de topire
1522 °C
Punct de fierbere
2510 °C
Punct critic
Energie de combinare
Energie de vaporizare
Capacitate calorică
Presiune vapori
Viteza sunetului
Conductibilitate termică
Rezistivitate electrică
Potențial de ionizare
Alte proprietăți {{{Alte proprietăți}}}
{{{tabel}}}
format

Erbiu (simbol Er) este elementul chimic cu numărul atomic 68. A fost descoperit de Mosander în 1842. Când a fost izolat pentru prima dată, erbiul părea a fi un metal solid de culoare alb-argintie; el apare în combinații chimice cu alte elemente de pe Pământ. Însă, el este un element chimic rar, ce poate fi găsit în asociație cu alte elemente în mineralul numit gadolinit, mai ales din cel care provine din zona Ytterby, din Suedia.

În principial, erbiul este utilizat datorită ionlor pe care îi formează (anume Er3+), care au proprietăți fluorescente ce pot fi utilizate în diferite lasere și aplicații.

Proprietăți[modificare | modificare sursă]

Fizice[modificare | modificare sursă]

Fiind un metal destul de greu, erbiul are masa atomică de 167,26 g/mol. Densitatea sa la temperatura de 20 °C este de 9,05 g/cm3, iar punctul de topire 1522 °C și punctul de fierbere 2510 °C.

Chimice[modificare | modificare sursă]

Erbiul metalic își pierde luciul în aer și arde rapid, tranaformându-se în oxid de erbiu (III):

4 Er + 3 O2 → 2 Er2O3

Erbiul este destul de electropozitiv și reacționează încet cu apa rece și destul de repede cu apa fierbinte, în urma reacției formându-se hidroxid de erbiu:

2 Er (s) + 6 H2O (l) → 2 Er(OH)3 (aq) + 3 H2 (g)

Erbiul metalic reacționează cu toți halogenii:

2 Er (s) + 3 F2 (g) → 2 ErF3 (s) [roz]
2 Er (s) + 3 Cl2 (g) → 2 ErCl3 (s) [violet]
2 Er (s) + 3 Br2 (g) → 2 ErBr3 (s) [violet]
2 Er (s) + 3 I2 (g) → 2 ErI3 (s) [violet]

Erbiul se dizolvă repede în acid sulfuric diluat pentru a forma o soluție ce conține ioni hidrați de Er (III), ce există sub formă de complecși hidrați [Er(OH2)9]3+ de culoare galbenă: [1]

2 Er (s) + 3 H2SO4 (aq) → 2 Er3+ (aq) + 3 SO42- (aq) + 3 H2 (g)

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Chemical reactions of Erbium”. Webelements. https://www.webelements.com/erbium/chemistry.html. Accesat la 3 mai 2012. 

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]