Radiu

Radiu
Franciu ← Radiu → Actiniu Bariu   226 88 Ra                                                                                                                                                                                                                                           Ra (Ubn) Tabelul complet • Tabelul extins
Informații generale
Nume, Simbol, Număr	Radiu, Ra, 88
Serie chimică	metale alcalino-pământoase
Grupă, Perioadă, Bloc	2, 7, s
Densitate	5,5 kg/m³
Culoare	alb argintie
Număr CAS	7440-14-4
Număr EINECS
Proprietăți atomice
Masă atomică	u
Rază atomică	pm
Rază de covalență	pm
Rază van der Waals	pm
Configurație electronică	[Rn] 7s2
Electroni pe nivelul de energie	2, 8, 18, 32, 18, 8, 2
Număr de oxidare	+2
Oxid	RaO
Structură cristalină	cubică cu fețe centrate
Proprietăți fizice
Fază ordinară	solid
Punct de topire	700º C 973 K
Punct de fierbere	1737º C 2010 K
Energie de fuziune	8,5 kJ/mol
Energie de evaporare	kJ/mol
Temperatură critică	K
Presiune critică	113 Pa
Volum molar	m³/kmol
Presiune de vapori
Viteza sunetului	m/s la 20 °C
Forță magnetică
Informații diverse
Electronegativitate (Pauling)	0,9
Căldură specifică	J/(kg·K)
Conductivitate electrică	1 S/m
Conductivitate termică	18,6 W/(m·K)
Primul potențial de ionizare	509,3 kJ/mol
Al 2-lea potențial de ionizare	979 kJ/mol
Al 3-lea potențial de ionizare	{{{potențial_de_ionizare_3}}} kJ/mol
Al 4-lea potențial de ionizare	{{{potențial_de_ionizare_4}}} kJ/mol
Al 5-lea potențial de ionizare	{{{potențial_de_ionizare_5}}} kJ/mol
Al 6-lea potențial de ionizare	{{{potențial_de_ionizare_6}}} kJ/mol
Al 7-lea potențial de ionizare	{{{potențial_de_ionizare_7}}} kJ/mol
Al 8-lea potențial de ionizare	{{{potențial_de_ionizare_8}}} kJ/mol
Al 9-lea potențial de ionizare	{{{potențial_de_ionizare_9}}} kJ/mol
Al 10-lea potențial de ionizare	{{{potențial_de_ionizare_10}}} kJ/mol
Cei mai stabili izotopi
Simbol AN T1/2 MD Ed PD MeV 223Ra urme 11,43 zile α 5,99 219Rn stabil cu 135 neutroni 224Ra urme 3,63 zile α 5,79 220Rn stabil cu 136 neutroni 226Ra urme 1601 ani α 4,871 222Rn stabil cu 138 neutroni 228Ra urme 5,75 ani β- 0,046 228Ac stabil cu 140 neutroni
Precauții
NFPA 704
Unitățile SI și condiții de temperatură și presiune normale dacă nu s-a specificat altfel.

Radiul este al 88-lea element din sistemul periodic al elementelor.

Istoric

Acest element radioactiv a fost descoperit de către savanta poloneza Marie-Sklodovska Curie. Acest element are o abundență relativ redusă în scoarța terestră și extragerea sa întampină probleme, acestea datorându-se în mare parte radioactivității sale mari. În general, acest element se găsește în minereul numit pechblendă, alături de alte elemente (metale) cum ar fi bariul, uraniul și thoriul.

Radiu

Configurația electronică a atomului de radiu

Monstră de radiu

Utilizări

În trecut, radiul se folosea la obținerea unor obiecte fosforescente în întuneric (cadrane de ceas, întrerupătoare de curent, diferite indicatoare, vopsele fosforescente, etc,) Întrebuințarea radiului în vopsele este foarte periculoasă din cauza cantității mari de material conținute și din această cauză astfel de produse nu se mai utilizează. Au fost incidente grave cauzate de acoperirea corpului cu vopsea cu radiu, lucru care a dus la formarea unor arsuri radiologice extinse pe suprafața corpului și acest lucru a dus la moartea persoanei contaminate radioactiv. Chiar și Marie Curie a murit din cauza anemiei aplastice, boala atribuită radiațiilor.

Astăzi, radiul se folosește în medicină, sub forma radiumterapiei (Curieterapie) care presupune introducerea unor ace conținătoare de radiu sau a unor capsule în organele afectate de cancer. Tot în trecut, radiul se folosea pentru prepararea emanației de radiu (elementul Radon ce apare prin descompunerea radioactivă a radiului) care se înfiola în fiole mici de sticlă sau de aur (golden seeds), avand același scop ca și capsulele cu radiu.

Radonul are dezavantajul de a avea un timp de înjumătățire foarte scurt, și de aceea capsulele introduse în țesăturile pacienților trebuiau extrase sau înlocuite, lucru chinuitor pentru bolnavi.

În prezent, compușii radiului nu au nici o utilizare practică iar metalul (grupa a II-a a sistemului periodic, perioada a 7-a) este foarte reactiv, oxidându-se în aer și reacționând violent cu apa formând hidroxid de radiu, Ra(OH)2.

Singura aplicație fiind cea din medicina nucleară dar și aceasta tinde sa fie înlocuită de terapia cu raze gamma și raze x. Radiul metalic este un metal albicios, foarte reactiv, cum s-a menționat mai sus. Radiul mai este utilizat foarte rar ca sursă de neutroni.

Legături externe

• ro Radiul pe sistemul-periodic.go.ro