Hidroxid de sodiu

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Hidroxid de sodiu
Sodium-hydroxide-crystal-3D-vdW.png
Nume IUPAC
Alte denumiri leșie, sodă caustică
Identificare
Număr CAS 1310-73-2
Cod ATC
Informații generale
Formulă chimică NaOH
Aspect substanță solidă, de culoare albă
Masă molară 39,997 g/mol
Proprietăți
Densitate 2,130 g/cm3
Starea de agregare solidă
Punct de topire 322°C
Punct de fierbere 1.388 °C
Solubilitate ușor solubil în apă, 1260 g/l (20 °C)
Solubilitate
Miros
Miros
Aciditate (pKa)
Bazicitate(pKb)
Structură cristalină
Anion
Cation
Duritate (Scara Mohs)
Presiunea vaporilor 13 Pa (618 °C)
Indice de refracție(nD)
Vâscozitate
Momentul dipol
Temperatură de aprindere
Date clinice
Statut legal
Categorie drog
Căi de administrare
Date farmacocinetice
Metabolism
Timp de înjumătățire biologic
Excreție
Pericol
Reglementări europene
Hazard C.svg
Fraze R
Fraze S
Reglementări mondiale
NFPA 704

NFPA 704.svg

Sunt folosite unitățile SI și condițiile de temperatură și presiune normale dacă nu s-a specificat altfel.

Hidroxidul de sodiu, cunoscut și drept sodă caustică sau leșie, are formula chimică NaOH. Ca formă de agregare este un corp solid, higroscopic, de culoare albă.

Soda este o bază tare (pH=14 la c=1 mol/l), se dizolvă ușor în apă cu degajare de căldură.

Reacționează cu dioxidul de carbon din aer, rezultând carbonat de sodiu, din această cauză soda caustică se păstrează în vase închise ermetic, pentru a evita contactul cu aerul sau umezeala.

Soda caustică fiind o bază tare înlocuiește bazele mai slabe din săruri.

Utilizări[modificare | modificare sursă]

Curba de Solubilitate a NaOH în apă.

  • Hidroxidul de sodiu este folosit în cantități mari în multe industrii, mai ales ca solvent apos alături de hidroxidul de potasiu.

Este folosit pentru:

  • Obținerea de celuloză și hârtie din lemn sau paie,
  • Produse chimice și materiale plastice,
  • Fabricarea de săpun și detergenți,
  • Fabricarea coloranților,
  • Sinteza unor fibre textile artificiale,
  • Mercerarea bumbacului (bumbacul devine mai mătăsos, ușor de colorat, mai rezistent
  • Obținerea de aluminiu (prelucrarea bauxitei).
Locomotiva-tramvai cu sodă din Aachen (1884)
  • Curățarea de ulei, grăsimi, petrol
  • Rafinarea chimică a uleiului alimnetar
  • Sinteza chimică a diferitelor produse ca: hipoclorit de sodiu, fosfat de natriu, sulfit de natriu, aluminat de natriu
  • Sinteza de acid formic
  • Producerea apei demineralizate: pentru a reglementa pH-ul și de a regenera schimbul de ioni staționari în rășine la tratarea apei.
  • În electronică: producerea plăcilor conductoare (ca. 10g/l bei 20 °C)
  • Este parte componentă a substanțelor de curățare a conductelor
  • Proprietatea caustică e folosit în tratarea plăcilor de cupru pentru producătorii de modele
  • Curățarea recipienților din oțel sau metal inoxidabil
  • Îndepărtarea coloranților
  • În 1883 a fost fabricată o locomotivă cu aburi cu sodă fără folosirea focului


  • În industria agro-alimentară se utilizează la curățarea instalațiilor (circuite, sticlă), modificarea amidonului, peeling chimic, etc. Este, de asemenea, un aditiv alimentar (E524[1]), plus servește ca regulator de aciditate[2] și este utilizat într-o gamă largă de produse[3].


  • Producția mondială în 1998 a fost cam de 45 de milioane de tone. Hidroxidul de sodiu este solventul cel mai frecvent utilizat în laborator.


  • Soda poate fi folosită pentru stocarea energiei solare în formă chimică. Ca efect, reacția dintre sodiu și apă este puternic exotermă. Soda diluată încă o dată, este utilizată pentru energia solară doar pentru a evapora apa și a reveni la starea inițială.


  • Soda mai este, utilizată ca reactiv pentru teste chimice. Într-adevăr, în prezența anumitor cationi metalici, hidroxidul de sodiu se precipită într-o anumită culoare.

Proprietăți fizico-chimice[modificare | modificare sursă]

  • Substanță leșioasă
  • Puternic elctrolit favorizând electroliza apei
  • Se dizolvă în substanțele polare degajându-se căldură de diluare
  • Neutralizează acizii formând sărurile corespunzătoare radicalului nemetalic și apă, ca în reacția:
2NaOH\,+\,H_2SO_4\,\rightarrow\,Na_2SO_4\,+\,2H_20
  • Reacția cu nemetalele precum clorul după schema:
Cl_{2(g)}\,+\,2NaOH_{(aq)}\,\rightarrow\,NaOCl_{(aq)}\,+\,NaCl_{(aq)}\,+\,H_2O_{(l)} la rece
3Cl_{2(g)}\,+\,6NaOH_{(aq)}\,\rightarrow\,NaClO_3{(aq)}\,+\,5NaCl_{(aq)}\,+\,3H_2O_{(l)} la cald

Producerea[modificare | modificare sursă]

\mathrm{Na_2CO_3 + Ca(OH)_2 \longrightarrow 2 \; NaOH + CaCO_3}

Carbonatul de calciu mai puțin solubil va fi separat prin filtrare, în soluție rămânând numai soda caustică.

  • Prin electroliză din clorură de sodiu (NaCl) -> leșie(NaOH) și clor
  • Procedeul industrial (de producere, purificare și concentrare a Na(OH) :
    • Metoda amalgam
    • Metoda diafragmei
    • Metoda membranei
  • În laborator se poate obține direct din sodiu și apă:
\mathrm{2 \; Na \; (s) + 2\,H_2O \; (l) \longrightarrow 2 \; NaOH \; (aq) + H_2 \; (g)}
  • După procesul de condensare se obține soda caustică:
\mathrm{NaOH \; (aq) \longrightarrow NaOH \; (s)}


Vezi și[modificare | modificare sursă]

Referințe[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]