China antică
Civilizația chineză a apărut în mil. III î.Hr. pe văile fluviilor Huanghe și Yangzi. În sec. III î.Hr., împăratul Zheng de Qin (Shi Huangdi) (221-210 î.Hr.) a întemneiat dinastia Qin și a unificat principatele într-un singur imperiu. Dinasta Han (206 î.Hr. - 220 d.Hr.) a deschis comerțul cu Occidentul. Fiind atacat de nomazii din nord (huni), imperiul s-a destrămat fiind refăcut câteva secole mai târziu.
Cuprins |
[modificare] Invenții
- Hârtxsad: În jurul anului 100 d.Hr., un bărbat pe nume Tsai Lung a întins o foaie din pastă de lemn și cânepă, pe care a pus-o la uscat și a inventat hârtia.
- Busola: Vechii chinezi au fost marinari foarte pricepuți. Aceștia au folosit busolele pentru orientarea templelor la început, însă în cele din urmă le-au folosit pentru navigație. Cu sute de ani înaintea europenilor au consruit vase cu pânze, manevrate cu ajutorul cârmelor. Aceștia au ajuns în Africa pentru a face comerț.
- Praful de pușcă se presupune că a fost descoperit de asemenea în China.
[modificare] Construcții
Marele zid chinezesc, a fost construit de către împăratul Shi Huagdi. Zidul a fost construit între anii 214 - 204 î.Hr., de mii de țărani săraci. Construcția există și azi, întinzându-se până la 2200 km, încât este vizibilă și de pe Lună.
Se spune că Meng Jiangnv s-a născut într-o localitate sudică și s-a căsătorit cu Wan Xiliang. Nu mai târziu decât în a treia zi după nuntă, bărbatul ei a fost luat și dus în partea nordică a țării pentru construirea zidului. Zilele treceau, dar tânăra soție nu primea nici o veste de la bărbatul său. „Se apropie iarna, cum o să-și petreacă soțul meu zilele geroase fără haine groase?”, se gândea femeia. Astfel, Meng Jiangnv a țesut o pânza de bumbac și a confecționat o haină groasă pentru bărbatul său. A plecat și cu chiu cu vai a ajuns la poalele zidului din nordul țării. A văzut mii și mii de bărbați, îmbrăcați subțire, cărând cărămizi și pietre grele. Mulți cădeau din cauza oboselii și a foamei. Tot căutând și întrebând, în cele din urma Meng Jiangnv a aflat că bărbatul său murise de oboseală și cadavrul său a fost îngropat chiar în zid. Auzind trista veste, a plâns ce a plâns timp de 3 zile și 3 nopți la poalele zidului, când, brusc, cu un sunet asurzitor, o porțiune lungă de 800 de li a zidului s-a dărâmat. Printre dărâmaturile zidului, a găsit rămășițele pământești ale soțului ei. Cu corpul neînsufleșit al bărbatului, Meng Jiangnv a pornit pe drumul său spre casă. Pe drum i s-a făcut sete și foame. A plâns tot drumul și din lacrimile sale s-a format un izvor. Fiind urmărită de soldați, Meng Jiangnv a luat o stâncă a muntelui și a aruncat-o. Stânca a format un paravan, împiedicându-i pe soldați. Pe drum, femeia s-a întâlnit cu un meșter pietrar, pe care l-a rugat să facă o groapă în piatra în care a depus rămășițele pământești ale soțului, pe care a păzit-o până și-a dat duhul. Localnicii au îngropat corpul femeii împreună cu cel al bărbatului său în grota de piatră. Au construit lângă grotă și un templu cu o statuie a femeii, pentru a cinsti memoria acestei perechi, iar templul a căpătat denumirea templul Meng Jiangnv.
[modificare] Confucianismul
Confucius s-a născut în China în anul 551 î.Hr.. A fost un mare gânditor, convins că împăratul trebuie să aibă grijă de poporul său ca un părinte. Timp de 2000 de ani, învățăturile lui i-au influențat pe conducătorii Chinei. Acest intelept a descris armonia naturii cu ajutorul simbolului Yin si Yang. Aceste doua nume reprezinta cele doua nonculori din care este format: negrul si, respectiv galbenul (China antica era singura tara in care galbenul nu era considerat o culoare "malefica"), aflate in combinatie.
[modificare] Morminte celebre
Armata din teracotă păzind mormântul împăratului Qin, formată de 7000 de soldați de lut, în mărime naturală. Soldații aveau arcuri și lănci reale, caii și carele fiind în mărime naturală. Mormântul împăratului nu a fost încă explorat, dar se crede că se află într-un palat subteran.
[modificare] Tradiții și cultură
Dragonul chinezesc Yin și Yang. După cum credeau chinezii, elementele naturii erau în armonie.
[modificare] China Antică. Istoria tradițională. Cei Cinci Suverani și Cei Trei Auguști
Istoria tradițională a Chinei începe cu epoca celor Cinci Suverani (Wu Ti) care au domnit, se pare, înaintea celor Trei Auguști (San Huang). Primii trei din cei Cinci Suverani, și anume Huang-ti, Ciuan-hiu și Kao-sin sunt citați în lucrările derivate din tradiția confuciană, lucrări cu caracter mai curând filozofic decât istoric. În cartea de istorie (Su king), atribuită lui Confucius, nu sunt menționați decât ultimii doi Suverani, Yao și Suen. Si-ma T'ien, care a scris prima mare complicare de istorie generală (memorii istorice) vorbește, în capitolul întâi, de cei Cinci Suverani, menționându-l pe Huang-ti ca prim Suveran. Într-o tradiție iconografică, probabil din epoca Han, rezultă că cei Trei Auguști ar fi domnit înaintea celor Cinci Suverani. Ei se numeau: Fu-hi, Niu-Kua și Sen-nong. Erudiții chinezi și-au propus să realizeze tabloul unei epoci fericite în care Suveranii și Auguștii, domnind înantea dinastiilor regale, erau dominați de Virtutea lor desăvârșită. Primii eroi din Su-King (cartea de istorie atribuită lui Confucius), Yao și Suen, apar implicați într-o poveste dramatică a Marilor Ape, în care întemeietorul primei dinastii regale, Yu cel Mare, are rolul principal. În alte povestiri din această carte apar unii Auguști (Niu-Kua și Ciu-jong) sau alți eroi. Povestea Apelor Revărsate reprezintă un mit referitor la organizarea lumii, fiind legat, uneori, de rituri agrare cu caracter șamaninst (religie animistă primitivă care considera că slujitorii cultului pot influența spiritele rele sau bune printr-un rit religios): făcând desene pe pământ, apa va țâșni și va curge în albia sa.
[modificare] Dinastiile mai importante a împăraților chinezi
[modificare] Note
[modificare] Legături externe
- Cum a cucerit China antică lumea înainte de marile descoperiri geografice, 14 Martie 2011, Historia
- Top 10 invenții antice chinezești, 24 iunie 2009, Cecilia Stroe, Descoperă
