China antică

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Primul împărat al Chinei

Civilizația chineză a apărut în mileniul al III-lea î.Hr. pe văile fluviilor Huanghe și Yangtze. În secolul al III-lea î.Hr., împăratul Shi Huangdi (221-210 î.Hr.) a întemeiat dinastia Qin și a unificat principatele existente într-un singur imperiu. Dinastia Han (206 î.Hr. - 220 d.Hr.) a deschis comerțul cu Occidentul. Fiind atacat de nomazii din nord (huni), imperiul s-a destrămat, fiind refăcut câteva secole mai târziu.

Invenții[modificare | modificare sursă]

  • Hârtxsad: În jurul anului 100 d.Hr., un bărbat pe nume Tsai Lung a întins o foaie din pastă de lemn și cânepă, pe care a pus-o la uscat și a inventat hârtia.
  • Busola: Vechii chinezi au fost marinari foarte pricepuți. Aceștia au folosit busolele pentru orientarea templelor la început, însă în cele din urmă le-au folosit pentru navigație. Cu sute de ani înaintea europenilor au consruit vase cu pânze, manevrate cu ajutorul cârmelor. Aceștia au ajuns în Africa pentru a face comerț.

Construcții[modificare | modificare sursă]

Marele zid chinezesc

Marele zid chinezesc, a fost construit de către împăratul Shi Huagdi. Zidul a fost construit între anii 214 - 204 î.Hr., de mii de țărani săraci. Construcția există și azi, având o lungime totală de 21,196 km.

Se spune că Meng Jiangnv s-a născut într-o localitate sudică și s-a căsătorit cu Wan Xiliang. Nu mai târziu decât în a treia zi după nuntă, bărbatul ei a fost luat și dus în partea nordică a țării pentru construirea zidului. Zilele treceau, dar tânăra soție nu primea nici o veste de la bărbatul său. „Se apropie iarna, cum o să-și petreacă soțul meu zilele geroase fără haine groase?”, se gândea femeia. Astfel, Meng Jiangnv a țesut o pânza de bumbac și a confecționat o haină groasă pentru bărbatul său. A plecat și cu chiu cu vai a ajuns la poalele zidului din nordul țării. A văzut mii și mii de bărbați, îmbrăcați subțire, cărând cărămizi și pietre grele. Mulți cădeau din cauza oboselii și a foamei. Tot căutând și întrebând, în cele din urma Meng Jiangnv a aflat că bărbatul său murise de oboseală și cadavrul său a fost îngropat chiar în zid. Auzind trista veste, a plâns ce a plâns timp de 3 zile și 3 nopți la poalele zidului, când, brusc, cu un sunet asurzitor, o porțiune lungă de 800 de li a zidului s-a dărâmat. Printre dărâmaturile zidului, a găsit rămășițele pământești ale soțului ei. Cu corpul neînsufleșit al bărbatului, Meng Jiangnv a pornit pe drumul său spre casă. Pe drum i s-a făcut sete și foame. A plâns tot drumul și din lacrimile sale s-a format un izvor. Fiind urmărită de soldați, Meng Jiangnv a luat o stâncă a muntelui și a aruncat-o. Stânca a format un paravan, împiedicându-i pe soldați. Pe drum, femeia s-a întâlnit cu un meșter pietrar, pe care l-a rugat să facă o groapă în piatra în care a depus rămășițele pământești ale soțului, pe care a păzit-o până și-a dat duhul. Localnicii au îngropat corpul femeii împreună cu cel al bărbatului său în grota de piatră. Au construit lângă grotă și un templu cu o statuie a femeii, pentru a cinsti memoria acestei perechi, iar templul a căpătat denumirea templul Meng Jiangnv.

Confucianismul[modificare | modificare sursă]

Confucius s-a născut în China în anul 551 î.Hr.. A fost un mare gânditor, convins că împăratul trebuie să aibă grijă de poporul său ca un părinte. Timp de 2000 de ani, învățăturile lui i-au influențat pe conducătorii Chinei. Acest intelept a descris armonia naturii cu ajutorul simbolului Yin si Yang. Aceste doua nume reprezinta cele doua nonculori din care este format: negrul si, respectiv galbenul (China antica era singura tara in care galbenul nu era considerat o culoare "malefica"), aflate in combinatie.

Morminte celebre[modificare | modificare sursă]

Armata din teracotă păzind mormântul împăratului Qin, formată de 7000 de soldați de lut, în mărime naturală. Soldații aveau arcuri și lănci reale, caii și carele fiind în mărime naturală. Mormântul împăratului nu a fost încă explorat, dar se crede că se află într-un palat subteran se stie că toci soltacii aveu chipuri proprii.

Tradiții și cultură[modificare | modificare sursă]

Dragonul chinezesc Yin și Yang. După cum credeau chinezii, elementele naturii erau în armonie.

China Antică. Istoria tradițională. Cei Cinci Suverani și Cei Trei Auguști[modificare | modificare sursă]

Istoria tradițională a Chinei începe cu epoca celor Cinci Suverani (Wu Ti) care au domnit, se pare, înaintea celor Trei Auguști (San Huang). Primii trei din cei Cinci Suverani, și anume Huang-ti, Ciuan-hiu și Kao-sin sunt citați în lucrările derivate din tradiția confuciană, lucrări cu caracter mai curând filozofic decât istoric. În cartea de istorie (Su king), atribuită lui Confucius, nu sunt menționați decât ultimii doi Suverani, Yao și Suen. Si-ma T'ien, care a scris prima mare complicare de istorie generală (memorii istorice) vorbește, în capitolul întâi, de cei Cinci Suverani, menționându-l pe Huang-ti ca prim Suveran. Într-o tradiție iconografică, probabil din epoca Han, rezultă că cei Trei Auguști ar fi domnit înaintea celor Cinci Suverani. Ei se numeau: Fu-hi, Niu-Kua și Sen-nong. Erudiții chinezi și-au propus să realizeze tabloul unei epoci fericite în care Suveranii și Auguștii, domnind înantea dinastiilor regale, erau dominați de Virtutea lor desăvârșită. Primii eroi din Su-King (cartea de istorie atribuită lui Confucius), Yao și Suen, apar implicați într-o poveste dramatică a Marilor Ape, în care întemeietorul primei dinastii regale, Yu cel Mare, are rolul principal. În alte povestiri din această carte apar unii Auguști (Niu-Kua și Ciu-jong) sau alți eroi. Povestea Apelor Revărsate reprezintă un mit referitor la organizarea lumii, fiind legat, uneori, de rituri agrare cu caracter șamaninst (religie animistă primitivă care considera că slujitorii cultului pot influența spiritele rele sau bune printr-un rit religios): făcând desene pe pământ, apa va țâșni și va curge în albia sa.

Dinastiile mai importante a împăraților chinezi[modificare | modificare sursă]

Numele Dinastiei

Perioada

Monarh

limba chineză Pīnyīn limba română
三皇五帝 sānhuáng wǔdì Trei Auguști și Cinci Suverani 2184 i.e.n. ? Lista împăraților
夏朝 xìa cháo Dinastia Xìa ca. 22001800 i.e.n. Lista împăraților
商朝 shāng cháo -Dinastia Shāng ca. 16.11. Jahrhun t i.e.n. Lista împăraților
周朝 zhōu cháo Dinastia Zhou -Dinastia Zhōu de vest: 1122/1045 − 770 i.e.n. Lista monarhilor
Dinastia Zhou de est: 770 − 256 i.e.n. Lista monarhilor
戰國時代 zhànguó shídài Perioade de conflicte 246221 i.e.n.
秦朝 qín cháo -Dinastia Qín 246207 i.e.n. Lista împăraților
漢朝 hàn cháo -Dinastia Hàn Prima domnie: 206 i.e.n.9 e.n. Lista împăraților
A doua domnie: 23 e.n.220 e.n.
新朝 xīn cháo -Dinastia Xīn 923 (Interregnum) Lista împăraților
三國 sān guó Cele Trei Regate 220280 împărat Wèi, Shǔ și
晉朝 jìn cháo -Dinastia Jìn 265420 Lista împăraților
十六國 shí liù guó Cele 16 regate 304439 Lista împăraților[1]
南北朝 nán běi cháo Dinastia din sud și nord 420581 Lista împăraților[2]
隋朝 suí cháo -Dinastia Suí 581618 Lista împăraților
唐朝 táng cháo -Dinastia Táng 618907 Lista împăraților
五代十國 wŭ dài shí guó Cinci dinastii și zece regate 907979 Lista monarhilor
宋朝 sòng cháo -Dinastia Sòng 9601279 Lista împăraților
元朝 yuán cháo -Dinastia Yuán 12711368 Lista împăraților
明朝 míng cháo -Dinastia Míng 13681644
Perioada celor trei monarhii
Lista împăraților
清朝 qīng cháo -Dinastia Qīng 16441911 Lista împăraților
Sfârșitul monarhiei și proclamarea Republicii Chineze
(中華帝國) (zhōnghuá dìguó) („ perioada scurtä de monarhie“) 19151916 Yuán Shìkǎi (ca împărat Hóngxiàn)
Istoria Chinei
Istoria Chinei
ANTICHITATE
Dinastia Xia c. 2100–c. 1600 BCE
Dinastia Shang c. 1600–c. 1046 BCE
Dinastia Zhou c. 1045–256 BCE
 Western Zhou
 Dinastia Zhou de East
   Primăverile și Toamnele
   Statele Combatante
PERIOADA IMPERIALĂ
Dinastia Qin 221–206 BCE
Dinastia Han 206 BCE – 220 CE
  Han de Vest
  Dinastia Xin
  Han de Est
Trei Regate 220–280
  Wei, Shu and Wu
Dinastia Jin 265–420
  Jin de Vest 16 Regate
304–439
  Jin de Est
Dinastiile din Sud și din Nord
420–589
Dinastia Sui 581–618
Dinastia Tang 618–907
  (A doua Dinastie Zhou 690–705)
5 Dinastii și
10 Regate

907–960
Dinastia Liao
907–1125
Dinastia Song
960–1279
  Song de Nod V. Xia
  Song de Sud Jin
Dinastia Yuan 1271–1368
Dinastia Ming 1368–1644
Dinastia Qing 1644–1911
PERIOADA MODERNĂ
Republica Chineză 1912–1949
Republica Populară
Chineză

Istoria Republicii
Populare Chineze

1949–present
Taiwan
Istoria Taiwanului
1949–present

Note[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]