Presiune atmosferică

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Presiunea atmosferică reprezintă presiunea exercitată de aerul din atmosferă asupra scoarţei terestre. Atmosfera, care înconjoară globul pământesc, exercită o presiune anumită asupra suprafeţei pământului şi asupra tuturor oamenilor, animalelor şi obiectelor, care se află pe el. Presiunea atmosferică este influenţată de temperatura aerului (cu cat este mai mică presiunea, temperatura este mai mare, cu cât temperatura este mai mare, cu atât presiunea este mai mică).^{[necesită citare]} Presiunea se măsoară cu barometrul şi valoarea ei poate fi exprimată în mai multe unităţi de măsură, cel mai adesea în milimetri coloană de mercur (torr), dar şi în kiloPascali sau atmosfere. Presiunea atmosferică la nivelul mării este de cca. 760 mm coloană de mercur (101325 Pa). De la valoarea de 760 mmHg provine denumirea de atmosferă fizică.

[modifică] Măsurarea

Presiunea atmosferica se masoara cu barometrul, sau cu alte instrumente de măsură specifice.

Presiunea aerului e condiţionată de greutatea aerului atmosferic. Presiunea atmosferică care are capacitatea de a echilibra coloana de mercur cu înălţimea de 760 mm la temperatura de 0°C la nivelul mării şi la latitudinea de 45° e considerată normală, egalând cu o atmosferă.

În aceste condiţii atmosfera apasă pe 1 cm² de suprafaţă a pământului cu greutatea unei mase de aproximativ 1 kg, mai exact de 1.033 g. La staţiile meteorologice se foloseşte unitatea de măsură a presiunii atmosferice - milibar (mb), egală aproximativ cu acea presiune, care exercită un corp cu greutatea de 1 kg pe suprafaţa de 1 cm2. Un milibar e egal cu 0,750 mm Hg.

Pentru recalcularea mărimii de presiune, exprimate în mm Hg în milibari, mărimea dată se înmulţeşte la 4/3 şi viceversa, pentru convertirea milibarului în mm Hg, e necesar a înmulţi prima mărime cu 3/4. Din anul 1980 e introdusă o nouă unitate de măsurare a presiunii - Pascal (Pa). Mărimea presiunii atmosferice de 750 mm Hg se egalează cu 100.000 Pa.

Datele despre presiunea atmosferică sunt comunicate în hectopascali - de 100 de ori mai mare decât Pa. Atunci 750 mm Hg = 1000 Pa. Pentru recalcularea presiunii atmosferice, exprimate în mm Hg în hectopascali, e necesar a înmulţi mărimea dată cu 1,333.

[modifică] Efectele asupra organismului uman

În condiţii obişnuite, pe suprafaţa pământului oscilaţiile presiunii atmosferice pot fi extrem de mici: 10-30 mm şi oamenii sănătoşi le suportă uşor şi nu le percep. Dar unii bolnavi sunt foarte sensibili chiar şi la astfel de oscilaţii neînsemnate de presiune. În cazuri aparte se observă devieri considerabile, care pot să apară ca un motiv direct de alterare a sănătăţii omului.

Aerul este un amestec de azot în proporţie de 78,08%, oxigen 20,93%, bioxid de carbon 0,03-0,04%, gaze inerte 1% şi cantităţi variabile de vapori de apă.

Schimbările de gaze dintre organism şi atmosferă se efectuează în funcţie de presiunea atmosferică la locul respectiv. La variaţia presiunii, fiecare gaz din acest amestec îşi va păstra proporţia faţă de celelalte, însă în acelaşi volum de aer, numărul moleculelor se va mări atunci când presiunea va creşte, sau se va micşora - dacă presiunea va scădea.

Modificările presiunii parţiale a diferitelor gaze ce intră în compoziţia aerului atmosferic au consecinţe asupra solubilităţii lor în lichidele şi ţesuturile organismului şi, de rând cu alte modificări, duc la tulburările care apar la acţiunea presiunii atmosferice crescute şi scăzute.

Compoziţia chimică a atmosferei, componenţa gazoasă: Azot (N2) - 78,0 %; Oxigen (02) - 20,93 %; Bioxid de carbon (C02) - 0,03 %; Argon (Ar) - 0,937 %;

Activitatea muncitorilor cere în unele cazuri efectuarea unor procese în condiţii de presiune atmosferică ridicată sau scăzută care depăşesc cu mult limitele obişnuite la care organismul este adaptat. De aceste oscilaţii ale presiunii atmosferice sunt legate tulburările care apar la aviatori sau scafandri, la persoanele ce activează în submarine, batiscafuri.