Vopsea

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Salt la: Navigare, căutare

Vopseaua este o suspensie de pigmenţi, coloranţi, minerali sau organici, dispersaţi fin într-un liant (firnis, lac, ulei sicativ, apă ş.a.), care după uscare dă o peliculă de rezistenţă, elasticitate şi luciu diferite. Vopselele sunt colorante şi acoperitoare, adică au proprietatea de a colora suprafaţa pe care sunt aplicate, astfel încât aspectul iniţial al acesteia să nu mai fie vizibil. Vopseaua este destinată protejării obiectelor de lemn contra putrezirii, a celor de metal contra coroziunii, precum şi unor lucrări ornamentale. Se deosebesc vopsele:

  • cu clei – suspensii de pigmenţi cu un adaos de clei animal, sunt folosite la vopsirea suprafeţei tencuite, cimentate etc.;
  • de ulei – suspensii de pigmenţi în firnisuri sau în uleiuri sicative, sunt folosite la vopsirea metalelor şi suprafeţelor de lemn, iar peliculele formate sunt stabile faţă de factorii atmosferici;
  • cu lac (de email) – suspensii formate din pigmenţi şi din lac de ulei (în calitate de liant), sunt folosite la acoperirea suprafeţelor metalice şi de lemn şi se caracterizează prin luciu puternic şi stabilitate faţă de diverşi agenţi negativi.

Din substanţele colorante naturale – vopselele minerale – fac parte unele minereuri, argile şi soluri de culori intense. Printre acestea se deosebesc ocrul (galben, brun sau roşu), mumia (roşu-aprins), miniul de plumb (roşu-portocaliu), siena, umbra (brună) ş.a. Proprietăţi colorante au şi gipsul, creta, caolinitul, glauconitul, vivianitul, grafitul, unii cărbuni ş.a.[1]

[modifică] Note

  1. ^ Enciclopedia sovietică moldovenească, Chişinău, 1972.
Unelte personale