Kelvin

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Salt la: Navigare, căutare

Scara Kelvin este scară de temperatură termodinamică (absolută) unde temperatura de zero absolut (0 K) este cea mai scăzută temperatură posibilă, nimic neputând fi răcit mai mult, iar în substanţă nu mai există energie sub formă de căldură. Unitatea de măsură a scării Kelvin este kelvinul (simbol: K), care este unitatea de temperatură în SI şi este una din cele şapte unităţi de măsură fundamentale.

Scara Kelvin poartă numele fizicianului şi inginerului irlandez William Thomsom, lord Kelvin (1824-1907).

Cuprins

[modifică] Definiţia kelvinului

Unitatea şi scara „kelvin” este definită, conform convenţiilor internaţionale, prin două puncte: zero absolut şi punctul triplu al apei. De asemenea, această definiţie leagă exact scara Kelvin de scara Celsius. Zero absolut — temperatura faţă de care nimic nu poate fi mai rece şi la care în substanţă nu mai există energie sub formă de căldură — este definită ca fiind exact 0 K şi −273,15 °C. Punctul triplu al apei este definit ca fiind la exact 273,16 K şi 0,01 °C. Această definiţie are trei consecinţe:

  1. stabileşte valoarea unităţii kelvin ca fiind exact 1 / 273,16 părţi din diferenţa dintre punctul triplu al apei şi zero absolut;
  2. stabileşte că un kelvin are exact aceeaşi mărime cu un grad de pe scara Celsius; şi
  3. stabileşte că diferenţa punctelor de zero între cele două scări este exact 273,15 kelvini (0 K = −273,15 °C şi 273,16 K = 0,01 °C). Temperaturile în kelvini pot fi convertite în alte unităţi conform tabelului de sus-dreapta.

În tabelul de mai jos sunt prezentate câteva temperaturi de bază pe scările Kelvin şi Celsius.

Kelvin Celsius Fahrenheit
Zero absolut

(exact, prin definiţie)

0 K −273,15 °C −459,67 °F
Punctul de topire al gheţii 273,15 K 0 °C 32 °F
Punctul triplu al apei

(exact, prin definiţie)

273,15 K 0,01 °C 32,018 °F
Punctul de fierbere al apei A 373.1339 K 99,9839 °C 211,9710 °F

A Pentru apă standard la presiunea de 101325 Pa, la calibrarea doar pe baza definirii temperaturii termodinamice prin două puncte.

[modifică] Prefixele kelvinului în SI

Prefixele SI sunt folosite pentru indicarea multiplilor şi submultiplilor kelvinului.

Submultipli Multipli
Factor Nume Simbol   Factor Nume Simbol
10−3 millikelvin mK 103 kilokelvin kK
10−6 microkelvin µK 106 megakelvin MK
10−9 nanokelvin nK 109 gigakelvin GK
10−12 picokelvin pK 1012 terakelvin TK

[modifică] Formule de recalculare a temperaturii exprimate în kelvin

În Din Formulă
Celsius kelvin °C = K − 273,15
kelvin Celsius K = °C + 273,15
Rankine kelvin °R = K × 1,8
kelvin Rankine K = °R ÷ 1,8
Fahrenheit kelvin °F = (K × 1,8) − 459,67
kelvin Fahrenheit K = (°F + 459,67) ÷ 1,8
electronvolţi kelvin eV ≈ K ÷ 11604,5
kelvin electronvolţi K ≈ eV × 11604,5
Pentru intervale de temperatură mai degrabă decât pentru temperaturi,
1 kelvin = 1 °C
şi
1 kelvin = 1.8 °R
Comparaţie între diverse scări de temperatură
Calculator pentru convertirea temperaturilor


[modifică] Convenţii tipografice

[modifică] Majuscule şi forme la plural

Când cuvântul se referă la unitatea kelvin (temperatură sau interval de temperatură) se scrie cu minuscule, cu excepţia cazului când cuvântul este primul din propoziţie. Când cuvântul se referă la scara Kelvin, se scrie cu majusculă.

Pluralul unităţii kelvin este „kelvini”.

[modifică] Forma şi stilul simbolului K

Simbolul kelvinului este întotdeauna litera latină majusculă K (nu se admite cursiv), deoarece minuscula este prefixul SI pentru 1 × 103.

[modifică] Simbolul special Unicode al kelvinului

Unicode, care este un standard industrial conceput să permită reprezentarea consistentă în calculatoare a tuturor simbolurilor din scrierile folosite în lume plasează „simbolul kelvin” la U+212A. În paginile www pentru simbolul kelvin se va folosi secvenţa: K . Aspectul său este aproape la fel cu al majusculei K.

Deoarece unele calculatoare au probleme la afişarea simbolului kelvinului se admite folosirea în locul lui a majusculei K.

[modifică] Temperatura de culoare

Kelvinul este folosit adesea pentru indicarea temperaturii de culoare a surselor de lumină. Definirea temperaturii de culoare se bazează pe radiaţia corpului negru, radiaţie a cărei culoare depinde de temperatura corpului radiant. Corpurile a căror temperatură este sub circa 4000 K par roşiatice, în timp ce cele a căror temperatură este peste circa 7500 K par albăstrui. Temperatura de culoare este importantă în domeniul proiecţiei imaginilor şi al fotografiei, pentru peliculele de tip „pentru lumină de zi” temperatura de culoare a luminii trebuind să fie de circa 5500 K. În astronomie clasificarea stelelor şi poziţia lor în Diagrama Hertzsprung-Russell se bazează, între altele, pe temperatura suprafeţei lor. De exemplu, temperatura fotosferei Soarelui este de 5778 K.

[modifică] Vezi de asemenea

[modifică] Legături externe

Unelte personale