Miner

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Minerul (ortacul, băieşul) este angajatul care lucrează în ramura mineritului şi contribuie la extragerea minereurilor. După activitatea pe care o desfăşoară şi după gradul de calificare poate fi:

• inginer minier, mecanic şi electric
• maistru minier
• artificier; acesta manipulează explozivi uzuali (dinamita, astralita)
• o echipă de lucrători minieri este compusă din:
  • minerul (şeful de echipă)
  • ajutorul minier
  • vagonetarul
• la întreţinerea lucrărilor miniere sunt:
  • electricianul de mină
  • mecanicul de la maşina de extracţie
  • mecanicul de mină
  • mecanicul de locomotivă
  • muncitorii de la transport
  • vidanjorii

Cuprins 1 Ocupaţia de miner 1.1 Munca în mină 1.2 In ţările industriale 1.3 In America Latină

[modifică] Ocupaţia de miner

• Protectoarea minerilor este Sf. Varvara

[modifică] Munca în mină

Din cauza muncii în condiţii grele din subteran, majoritatea minerilor sunt bărbaţi, cazuri de excepţie când în mină au lucrat în trecut femei şi copii, care primeau salarii mai mici.

Pentru tracţiunea vagoneţilor era folosit în trecut calul care orbea în subteran. Numai în bazinul Ruhr erau folosţi în minele de cărbuni 8000 de cai, încă în anul 1956 fiind folosiţi 400 de cai pentru transport. Caii din subteran se îmbolnăveau de pneumoconioze (boli pulmonare) mai rar ca minerii, însă din cauza diferenţelor de temperatură de la subteran la suprafaţă se răceau frecvent şi aveau probleme oculare. In Germania ultimul cal de mină a fost scos din subteran la data de 22 iunie 1966, după o perioadă de 12 ani.

Azi numai în „America Latină” lucrează în mină femei şi copii, în Europa începând din secolul XIX s-a interzis munca în mină a femeilor şi copiilor.

[modifică] In ţările industriale

Este o profesie care devine tot mai rară, cauza fiind:

• epuizarea zăcămintelor, costul ridicat al exploatării datorită salariilor mari
• înlocuirea încălzirii cu cărbuni prin încălzire electrică cu petrol sau gaz natural, chiar exploatarea sării s-a redus prin extragerea ei din apa marină.

[modifică] In America Latină

Minerii (mineros) lucrează mai ales în minele de cupru, argint şi aur, care pot fi militari sau civili. Lucrul este efectuat în condiţii deosebit de grele, măsurile de protecţie a muncii din Europa aici sunt practic inexistente.

Exemple unde munca minerilor este deosebit de grea fiind minele de la Potosi din Bolivia (2005), acolo lucrează în mina de argint circa 6500 copii şi adolescenţi, din care 800 subteran. Salarul mediu al unui „minero” este de 4 US-Dollar pe zi, durata medie a vieţii fiind 38 de ani, aceasta este cauzată în mare parte şi de gazele toxice din mină.

Viaţa grea plină de pericole este caracterizată printr-un procent mare de accidente de mină, teama, foamea, durerea, epuizarea cronică, sunt alinate prin mestecarea de frunze de coca (care conţin alcaloidul cocaină).

Familiile de mineri duc o viaţa săracă, copii sunt lipsiţi de şcolarizare sau o pregătire profesională, fiind nevoiţi să lucreze pentru o existenţă zilnică.